Dicționar de expresii

Numere » Numeros

RO Română
CA Catalană

7 [şapte]

Numere

7 [set]

Numeros

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:

Română	Catalană	Joaca Mai mult
Eu număr:	(-o- c-mp--: (___ c______ (-o- c-m-t-: ------------ (Jo) compto: 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Eu număr: (Jo) compto: EN Audio I count: DE Audio Ich zähle: ES Audio Yo cuento: FR Audio Je compte: IT Audio Io conto: RU Audio Я считаю:
unu, doi, trei	U- dos,--res U_ d___ t___ U- d-s- t-e- ------------ U, dos, tres 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! unu, doi, trei U, dos, tres EN Audio one, two, three DE Audio eins, zwei, drei ES Audio uno, dos, tres FR Audio un, deux, trois IT Audio uno, due, tre RU Audio один, два, три
Eu număr până la trei.	(--) -omp-- fin- --tres. (___ c_____ f___ a t____ (-o- c-m-t- f-n- a t-e-. ------------------------ (Jo) compto fins a tres. 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Eu număr până la trei. (Jo) compto fins a tres. EN Audio I count to three. DE Audio Ich zähle bis drei. ES Audio Yo cuento hasta tres. FR Audio Je compte jusqu’à trois. IT Audio Io conto fino a tre. RU Audio Я считаю до трёх.
Eu număr mai departe:	(Jo) -eg--i-o----pta-t: (___ s_______ c________ (-o- s-g-e-x- c-m-t-n-: ----------------------- (Jo) segueixo comptant: 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Eu număr mai departe: (Jo) segueixo comptant: EN Audio I count further: DE Audio Ich zähle weiter: ES Audio (Yo) sigo contando: FR Audio Je compte de nouveau: IT Audio Continuo a contare: RU Audio Я считаю дальше:
patru, cinci, şase,	qu-------i-c,-s--, q______ c____ s___ q-a-r-, c-n-, s-s- ------------------ quatre, cinc, sis, 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! patru, cinci, şase, quatre, cinc, sis, EN Audio four, five, six, DE Audio vier, fünf, sechs, ES Audio cuatro, cinco, seis FR Audio quatre, cinq, six, IT Audio quattro, cinque, sei, RU Audio четыре, пять, шесть,
şapte, opt, nouă	set,--u-t- nou s___ v____ n__ s-t- v-i-, n-u -------------- set, vuit, nou 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! şapte, opt, nouă set, vuit, nou EN Audio seven, eight, nine DE Audio sieben, acht, neun ES Audio siete, ocho, nueve FR Audio sept, huit, neuf IT Audio sette, otto, nove RU Audio семь, восемь, девять
Eu număr.	J--co-p--. J_ c______ J- c-m-t-. ---------- Jo compto. 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Eu număr. Jo compto. EN Audio I count. DE Audio Ich zähle. ES Audio Yo cuento. FR Audio Je compte. IT Audio Io conto. RU Audio Я считаю.
Tu numeri.	Tu-c-mp---. T_ c_______ T- c-m-t-s- ----------- Tu comptes. 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Tu numeri. Tu comptes. EN Audio You count. DE Audio Du zählst. ES Audio Tú cuentas. FR Audio Tu comptes. IT Audio Tu conti. RU Audio Ты считаешь.
El numără.	Ell ---p--. E__ c______ E-l c-m-t-. ----------- Ell compta. 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! El numără. Ell compta. EN Audio He counts. DE Audio Er zählt. ES Audio Él cuenta. FR Audio Il compte. IT Audio Lui conta. RU Audio Он считает.
Unu. Primul.	U- ---p--m-r. U_ E_ p______ U- E- p-i-e-. ------------- U. El primer. 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Unu. Primul. U. El primer. EN Audio One. The first. DE Audio Eins. Der Erste. ES Audio Uno. El primero. FR Audio Un. Le premier. IT Audio Uno. Il primo. RU Audio Один. Первый.
Doi. Al doilea.	D--.-E- -e-on. D___ E_ s_____ D-s- E- s-g-n- -------------- Dos. El segon. 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Doi. Al doilea. Dos. El segon. EN Audio Two. The second. DE Audio Zwei. Der Zweite. ES Audio Dos. El segundo. FR Audio Deux. Le deuxième. IT Audio Due. Il secondo. RU Audio Два. Второй.
Trei. Al treilea.	Tre-- -l -erc--. T____ E_ t______ T-e-. E- t-r-e-. ---------------- Tres. El tercer. 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Trei. Al treilea. Tres. El tercer. EN Audio Three. The third. DE Audio Drei. Der Dritte. ES Audio Tres. El tercero. FR Audio Trois. Le troisième. IT Audio Tre. Il terzo. RU Audio Три. Третий.
Patru. Al Patrulea.	Qu-t-e.-----uar-. Q______ E_ q_____ Q-a-r-. E- q-a-t- ----------------- Quatre. El quart. 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Patru. Al Patrulea. Quatre. El quart. EN Audio Four. The fourth. DE Audio Vier. Der Vierte. ES Audio Cuatro. El cuarto. FR Audio Quatre. Le quatrième. IT Audio Quattro. Il quarto. RU Audio Четыре. Четвёртый.
Cinci. Al cincilea.	C---.--l --n--è. C____ E_ c______ C-n-. E- c-n-u-. ---------------- Cinc. El cinquè. 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Cinci. Al cincilea. Cinc. El cinquè. EN Audio Five. The fifth. DE Audio Fünf. Der Fünfte. ES Audio Cinco. El quinto. FR Audio Cinq. Le cinquième. IT Audio Cinque. Il quinto. RU Audio Пять. Пятый.
Şase. Al şaselea.	Si-------i--. S___ E_ s____ S-s- E- s-s-. ------------- Sis. El sisè. 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Şase. Al şaselea. Sis. El sisè. EN Audio Six. The sixth. DE Audio Sechs. Der Sechste. ES Audio Seis. El sexto. FR Audio Six. Le sixième. IT Audio Sei. Il sesto. RU Audio Шесть. Шестой.
Şapte. Al şaptelea.	Set- E- s-t-. S___ E_ s____ S-t- E- s-t-. ------------- Set. El setè. 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Şapte. Al şaptelea. Set. El setè. EN Audio Seven. The seventh. DE Audio Sieben. Der Siebte. ES Audio Siete. El séptimo. FR Audio Sept. Le septième. IT Audio Sette. Il settimo. RU Audio Семь. Седьмой.
Opt. Al optulea.	V--t. E- vu---. V____ E_ v_____ V-i-. E- v-i-è- --------------- Vuit. El vuitè. 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Opt. Al optulea. Vuit. El vuitè. EN Audio Eight. The eighth. DE Audio Acht. Der Achte. ES Audio Ocho. El octavo. FR Audio Huit. Le huitième. IT Audio Otto. L’ottavo. RU Audio Восемь. Восьмой.
Nouă. Al nouălea.	N-u. E---ov-. N___ E_ n____ N-u- E- n-v-. ------------- Nou. El novè. 0	Mai multe limbi Faceți clic pe un steag! Nouă. Al nouălea. Nou. El novè. EN Audio Nine. The ninth. DE Audio Neun. Der Neunte. ES Audio Nueve. El noveno. FR Audio Neuf. Le neuvième. IT Audio Nove. Il nono. RU Audio Девять. Девятый.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Catalană (1-100) MP3 Catalană (1-100)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!

Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.