Dicționar de expresii

ro Numere   »   pa ਸੰਖਿਆਂਵਾਂ

7 [şapte]

Numere

Numere

7 [ਸੱਤ]

7 [Sata]

ਸੰਖਿਆਂਵਾਂ

[sakhi'ānvāṁ]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Punjabi Joaca Mai mult
Eu număr: ਮ-- -ਿਣ-ਾ - ਗ---ੀ--ਾ-। ਮੈਂ ਗਿ__ / ਗਿ__ ਹਾਂ_ ਮ-ਂ ਗ-ਣ-ਾ / ਗ-ਣ-ੀ ਹ-ਂ- ---------------------- ਮੈਂ ਗਿਣਦਾ / ਗਿਣਦੀ ਹਾਂ। 0
m--- -i-adā- giṇad- -āṁ. m___ g______ g_____ h___ m-i- g-ṇ-d-/ g-ṇ-d- h-ṁ- ------------------------ maiṁ giṇadā/ giṇadī hāṁ.
unu, doi, trei ਇ-ਕ---,ਤ--ਨ ਇੱ______ ਇ-ਕ-ਦ-,-ਿ-ਨ ----------- ਇੱਕ,ਦੋ,ਤਿੰਨ 0
Ik-,--,-ina I__________ I-a-d-,-i-a ----------- Ika,dō,tina
Eu număr până la trei. ਮ-ਂ ----ਾ /-ਗ--ਦੀ -ਾ-। ਮੈਂ ਗਿ__ / ਗਿ__ ਹਾਂ_ ਮ-ਂ ਗ-ਣ-ਾ / ਗ-ਣ-ੀ ਹ-ਂ- ---------------------- ਮੈਂ ਗਿਣਦਾ / ਗਿਣਦੀ ਹਾਂ। 0
maiṁ g-ṇ--ā/ gi-adī-h--. m___ g______ g_____ h___ m-i- g-ṇ-d-/ g-ṇ-d- h-ṁ- ------------------------ maiṁ giṇadā/ giṇadī hāṁ.
Eu număr mai departe: ਮ---ਅ-ਗ- -ਿ--ਾ-/---ਣਦ---ਾਂ। ਮੈਂ ਅੱ_ ਗਿ__ / ਗਿ__ ਹਾਂ_ ਮ-ਂ ਅ-ਗ- ਗ-ਣ-ਾ / ਗ-ਣ-ੀ ਹ-ਂ- --------------------------- ਮੈਂ ਅੱਗੇ ਗਿਣਦਾ / ਗਿਣਦੀ ਹਾਂ। 0
Mai----- g-ṇ-dā- -i-ad- hāṁ. M___ a__ g______ g_____ h___ M-i- a-ē g-ṇ-d-/ g-ṇ-d- h-ṁ- ---------------------------- Maiṁ agē giṇadā/ giṇadī hāṁ.
patru, cinci, şase, ਚਾਰ--ੰਜ,ਛੇ ਚਾ______ ਚ-ਰ-ਪ-ਜ-ਛ- ---------- ਚਾਰ,ਪੰਜ,ਛੇ 0
Cāra,-aja,c-ē C____________ C-r-,-a-a-c-ē ------------- Cāra,paja,chē
şapte, opt, nouă ਸ-ਤ--ੱ-,ਨ-ਂ ਸੱ______ ਸ-ਤ-ਅ-ਠ-ਨ-ਂ ----------- ਸੱਤ,ਅੱਠ,ਨੌਂ 0
s-t-,aṭha----ṁ s_____________ s-t-,-ṭ-a-n-u- -------------- sata,aṭha,nauṁ
Eu număr. ਮ-ਂ---ਣਦਾ-/-ਗਿਣ-- --ਂ। ਮੈਂ ਗਿ__ / ਗਿ__ ਹਾਂ_ ਮ-ਂ ਗ-ਣ-ਾ / ਗ-ਣ-ੀ ਹ-ਂ- ---------------------- ਮੈਂ ਗਿਣਦਾ / ਗਿਣਦੀ ਹਾਂ। 0
ma-ṁ gi--d---g-ṇad- -āṁ. m___ g______ g_____ h___ m-i- g-ṇ-d-/ g-ṇ-d- h-ṁ- ------------------------ maiṁ giṇadā/ giṇadī hāṁ.
Tu numeri. ਤੂ- ਗ-ਣਦ--/----ਦ---ੈਂ। ਤੂੰ ਗਿ__ / ਗਿ__ ਹੈਂ_ ਤ-ੰ ਗ-ਣ-ਾ / ਗ-ਣ-ੀ ਹ-ਂ- ---------------------- ਤੂੰ ਗਿਣਦਾ / ਗਿਣਦੀ ਹੈਂ। 0
T- g--a--- -i-a-ī h--ṁ. T_ g______ g_____ h____ T- g-ṇ-d-/ g-ṇ-d- h-i-. ----------------------- Tū giṇadā/ giṇadī haiṁ.
El numără. ਉ- -ਿਣ-ਾ--ੈ। ਉ_ ਗਿ__ ਹੈ_ ਉ- ਗ-ਣ-ਾ ਹ-। ------------ ਉਹ ਗਿਣਦਾ ਹੈ। 0
U-a---ṇa-ā ---. U__ g_____ h___ U-a g-ṇ-d- h-i- --------------- Uha giṇadā hai.
Unu. Primul. ਇ-ਕ।-ਪ-ਿਲ--/---ਿ-ੀ-/ -ਹਿ-ੇ। ਇੱ__ ਪ__ / ਪ__ / ਪ___ ਇ-ਕ- ਪ-ਿ-ਾ / ਪ-ਿ-ੀ / ਪ-ਿ-ੇ- --------------------------- ਇੱਕ। ਪਹਿਲਾ / ਪਹਿਲੀ / ਪਹਿਲੇ। 0
I----Pa-i-ā/--a----/------ē. I___ P______ p______ p______ I-a- P-h-l-/ p-h-l-/ p-h-l-. ---------------------------- Ika. Pahilā/ pahilī/ pahilē.
Doi. Al doilea. ਦ-- ਦੂ-ਾ /-ਦ-ਜੀ-/-ਦੂ--। ਦੋ_ ਦੂ_ / ਦੂ_ / ਦੂ__ ਦ-। ਦ-ਜ- / ਦ-ਜ- / ਦ-ਜ-। ----------------------- ਦੋ। ਦੂਜਾ / ਦੂਜੀ / ਦੂਜੇ। 0
D----ū--- -ū--/ dūjē. D__ D____ d____ d____ D-. D-j-/ d-j-/ d-j-. --------------------- Dō. Dūjā/ dūjī/ dūjē.
Trei. Al treilea. ਤਿ--।----- --ਤ-ਜ- /---ਜੇ। ਤਿੰ__ ਤੀ_ / ਤੀ_ / ਤੀ__ ਤ-ੰ-। ਤ-ਜ- / ਤ-ਜ- / ਤ-ਜ-। ------------------------- ਤਿੰਨ। ਤੀਜਾ / ਤੀਜੀ / ਤੀਜੇ। 0
Tina- ----/-t--ī- tī--. T____ T____ t____ t____ T-n-. T-j-/ t-j-/ t-j-. ----------------------- Tina. Tījā/ tījī/ tījē.
Patru. Al Patrulea. ਚ-ਰ। ਚੌਥ- --ਚ----/ ਚ-ਥੇ। ਚਾ__ ਚੌ_ / ਚੌ_ / ਚੌ__ ਚ-ਰ- ਚ-ਥ- / ਚ-ਥ- / ਚ-ਥ-। ------------------------ ਚਾਰ। ਚੌਥਾ / ਚੌਥੀ / ਚੌਥੇ। 0
Cā-a- Ca-t-ā- caut-ī/ --uth-. C____ C______ c______ c______ C-r-. C-u-h-/ c-u-h-/ c-u-h-. ----------------------------- Cāra. Cauthā/ cauthī/ cauthē.
Cinci. Al cincilea. ਪ--।--ੰ---- - --ਜ--ਂ ---ੰ-ਵੇ-। ਪੰ__ ਪੰ__ / ਪੰ__ / ਪੰ___ ਪ-ਜ- ਪ-ਜ-ਾ- / ਪ-ਜ-ੀ- / ਪ-ਜ-ੇ-। ------------------------------ ਪੰਜ। ਪੰਜਵਾਂ / ਪੰਜਵੀਂ / ਪੰਜਵੇਂ। 0
Pa-a. Pa--v--- p-javī-- paja--ṁ. P____ P_______ p_______ p_______ P-j-. P-j-v-ṁ- p-j-v-ṁ- p-j-v-ṁ- -------------------------------- Paja. Pajavāṁ/ pajavīṁ/ pajavēṁ.
Şase. Al şaselea. ਛੇ। ਛ-ਵਾਂ /-ਛੇਵੀ- - --ਵ-ਂ ਛੇ_ ਛੇ_ / ਛੇ_ / ਛੇ_ ਛ-। ਛ-ਵ-ਂ / ਛ-ਵ-ਂ / ਛ-ਵ-ਂ ------------------------- ਛੇ। ਛੇਵਾਂ / ਛੇਵੀਂ / ਛੇਵੇਂ 0
C--.-Ch-v-ṁ--c--v-ṁ- -h--ēṁ C___ C______ c______ c_____ C-ē- C-ē-ā-/ c-ē-ī-/ c-ē-ē- --------------------------- Chē. Chēvāṁ/ chēvīṁ/ chēvēṁ
Şapte. Al şaptelea. ਸ--- --ਤ-ਾਂ ----ਤ-ੀ-------ਵ--। ਸੱ__ ਸੱ__ / ਸੱ__ / ਸੱ___ ਸ-ਤ- ਸ-ਤ-ਾ- / ਸ-ਤ-ੀ- / ਸ-ਤ-ੇ-। ------------------------------ ਸੱਤ। ਸੱਤਵਾਂ / ਸੱਤਵੀਂ / ਸੱਤਵੇਂ। 0
s-ta. -at--āṁ/--a-a-ī-----t-vē-. s____ S_______ s_______ s_______ s-t-. S-t-v-ṁ- s-t-v-ṁ- s-t-v-ṁ- -------------------------------- sata. Satavāṁ/ satavīṁ/ satavēṁ.
Opt. Al optulea. ਅ-ਠ। -ੱਠਵ-ਂ-- --ਠਵ-ਂ---ਅੱਠਵ-ਂ। ਅੱ__ ਅੱ__ / ਅੱ__ / ਅੱ___ ਅ-ਠ- ਅ-ਠ-ਾ- / ਅ-ਠ-ੀ- / ਅ-ਠ-ੇ-। ------------------------------ ਅੱਠ। ਅੱਠਵਾਂ / ਅੱਠਵੀਂ / ਅੱਠਵੇਂ। 0
A-h-. A-h---ṁ/ --h-v--- ----vē-. A____ A_______ a_______ a_______ A-h-. A-h-v-ṁ- a-h-v-ṁ- a-h-v-ṁ- -------------------------------- Aṭha. Aṭhavāṁ/ aṭhavīṁ/ aṭhavēṁ.
Nouă. Al nouălea. ਨ--।----ਵ-ਂ / ਨੌਂਵ------ੌਂ-ੇਂ। ਨੌਂ_ ਨੌਂ_ / ਨੌਂ_ / ਨੌਂ__ ਨ-ਂ- ਨ-ਂ-ਾ- / ਨ-ਂ-ੀ- / ਨ-ਂ-ੇ-। ------------------------------ ਨੌਂ। ਨੌਂਵਾਂ / ਨੌਂਵੀਂ / ਨੌਂਵੇਂ। 0
Na-ṁ- Nau-vā----a-nvī-/ n-----ṁ. N____ N_______ n_______ n_______ N-u-. N-u-v-ṁ- n-u-v-ṁ- n-u-v-ṁ- -------------------------------- Nauṁ. Naunvāṁ/ naunvīṁ/ naunvēṁ.

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.