Dicționar de expresii
Zilele săptămânii » hafta kunlari
-
RO
Română
- AR Arabă
- DE Germană
- EN Engleză (US)
- EN Engleză (UK)
- ES Spaniolă
- FR Franceză
- IT Italiană
- JA Japoneză
- PT Portugheză (PT)
- PT Portugheză (BR)
- ZH Chineză (Simplificată)
- AD Adyghe
- AF Afrikaans
- AM Amharică
- BE Bielorusă
- BG Bulgară
- BN Bengali
- BS Bosniacă
- CA Catalană
- CS Cehă
- DA Daneză
- EL Greacă
- EO Esperanto
- ET Estonă
- FA Persană
- FI Finlandeză
- HE Ebraică
- HI Hindi
- HR Croată
- HU Maghiară
- HY Armeană
- ID Indoneziană
- KA Gruzină
- KK Kazahă
- KN Kannada
- KO Coreeană
- KU Kurdă (Kurmanji)
- KY Kârgâză
- LT Lituaniană
- LV Letonă
- MK Macedoneană
- MR Marathi
- NL Neerlandeză
- NN Nynorsk
- NO Norvegiană
- PA Punjabi
- PL Poloneză
- RO Română
- RU Rusă
- SK Slovacă
- SL Slovenă
- SQ Albaneză
- SR Sârbă
- SV Suedeză
- TA Tamilă
- TE Telugu
- TH Thailandeză
- TI Tigrină
- TL Tagalog
- TR Turcă
- UK Ucraineană
- UR Urdu
- VI Vietnameză
-
UZ
Uzbecă
- AR Arabă
- DE Germană
- EN Engleză (US)
- EN Engleză (UK)
- ES Spaniolă
- FR Franceză
- IT Italiană
- JA Japoneză
- PT Portugheză (PT)
- PT Portugheză (BR)
- ZH Chineză (Simplificată)
- AD Adyghe
- AF Afrikaans
- AM Amharică
- BE Bielorusă
- BG Bulgară
- BN Bengali
- BS Bosniacă
- CA Catalană
- CS Cehă
- DA Daneză
- EL Greacă
- EO Esperanto
- ET Estonă
- FA Persană
- FI Finlandeză
- HE Ebraică
- HI Hindi
- HR Croată
- HU Maghiară
- HY Armeană
- ID Indoneziană
- KA Gruzină
- KK Kazahă
- KN Kannada
- KO Coreeană
- KU Kurdă (Kurmanji)
- KY Kârgâză
- LT Lituaniană
- LV Letonă
- MK Macedoneană
- MR Marathi
- NL Neerlandeză
- NN Nynorsk
- NO Norvegiană
- PA Punjabi
- PL Poloneză
- RU Rusă
- SK Slovacă
- SL Slovenă
- SQ Albaneză
- SR Sârbă
- SV Suedeză
- TA Tamilă
- TE Telugu
- TH Thailandeză
- TI Tigrină
- TL Tagalog
- TR Turcă
- UK Ucraineană
- UR Urdu
- VI Vietnameză
-
-
001 - Persoane 002 - Familia 003 - A face cunoştinţă 004 - La şcoală 005 - Ţări şi limbi 006 - Citit şi scris 007 - Numere 008 - Ora 009 - Zilele săptămânii 010 - Ieri – azi – mâine 011 - Lunile 012 - Băuturi 013 - Activităţi 014 - Culori 015 - Fructe şi alimente 016 - Anotimpuri şi vreme 017 - În casă 018 - Curăţenia în casă 019 - În bucătărie 020 - Small talk 1 021 - Small talk 2 022 - Small talk 3 023 - Învăţarea limbilor străine 024 - Întâlnire 025 - În oraş026 - În natură 027 - În hotel – sosirea 028 - În hotel – reclamaţii 029 - La restaurant 1 030 - La restaurant 2 031 - La restaurant 3 032 - La restaurant 4 033 - În gară 034 - În tren 035 - La aeroport 036 - Transport public local 037 - La drum 038 - În taxi 039 - Pană auto 040 - Indicaţii de drum 041 - Orientare 042 - Vizitarea oraşului 043 - La gradina zoologică 044 - Să ieşi seara în oraş 045 - La cinematograf 046 - La discotecă 047 - Pregătiri de vacanţă 048 - Activităţi de vacanţă 049 - Sport 050 - La piscină051 - A face comisioane 052 - La magazin 053 - Magazine 054 - Cumpărături 055 - Muncă 056 - Sentimente 057 - La medic 058 - Părţile corpului omenesc 059 - La poştă 060 - La bancă 061 - Numere ordinale 062 - Să pui întrebări 1 063 - Să pui întrebări 2 064 - Negaţie 1 065 - Negaţie 2 066 - Pronume posesiv 1 067 - Pronume posesive 2 068 - mare – mic 069 - „a avea nevoie – a vrea” 070 - „a dori” ceva 071 - „a vrea” ceva 072 - „a trebui” ceva 073 - „a avea voie” ceva 074 - a „cere” ceva 075 - a „argumenta” ceva 1076 - a „argumenta” ceva 2 077 - a „argumenta” ceva 3 078 - Adjective 1 079 - Adjective 2 080 - Adjective 3 081 - Trecut 1 082 - Trecut 2 083 - Trecut 3 084 - Trecut 4 085 - Întrebări – Trecut 1 086 - Întrebări – Trecut 2 087 - Trecutul verbelor modale 1 088 - Trecutul cu verbe modale 2 089 - Imperativ 1 090 - Imperativ 2 091 - Propoziţii secundare cu că 1 092 - Propoziţii secundare cu că 2 093 - Propoziţii scundare cu sau 094 - Conjuncţii 1 095 - Conjuncţii 2 096 - Conjuncţii 3 097 - Conjuncţii 4 098 - Conjuncţii duble 099 - Genitiv 100 - Adverbe
-
- Anterior
- Următorul
- MP3
- A -
- A
- A+
9 [nouă]
Zilele săptămânii
9 [toqqiz]
Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:
Proiectul limbii esperanto
Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto?
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!