Dicționar de expresii

ro La restaurant 1   »   ps په رستورانت کې 1

29 [douăzeci şi nouă]

La restaurant 1

La restaurant 1

29 [ نهه ویشت ]

29 [ نهه ویشت ]

په رستورانت کې 1

[په رستورانت کې 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Pashto Joaca Mai mult
Este liberă masa? د- ----خالی -ی؟ د_ م__ خ___ د__ د- م-ز خ-ل- د-؟ --------------- دا میز خالی دی؟ 0
d- --z --l--dy d_ m__ ǩ___ d_ d- m-z ǩ-l- d- -------------- dā myz ǩāly dy
Îmi aduceţi vă rog un meniu. مه-ب--- -ک-- -ینو--ه----- -ی. م______ و___ م___ م_ پ___ د__ م-ر-ا-ي و-ړ- م-ن- م- پ-ا- د-. ----------------------------- مهرباني وکړئ مینو مه پکار دی. 0
m-rbā-êy-o-ṟ m----m- ---r--y m_______ o__ m___ m_ p___ d_ m-r-ā-ê- o-ṟ m-n- m- p-ā- d- ---------------------------- marbānêy okṟ myno ma pkār dy
Ce îmi puteţi recomanda? ت-س---- و-ان-یز--و-ئ؟ ت___ څ_ و______ ک____ ت-س- څ- و-ا-د-ز ک-ئ-؟ --------------------- تاسو څه وړاندیز کوئئ؟ 0
t--o---a---āndy- ko t___ t__ o______ k_ t-s- t-a o-ā-d-z k- ------------------- tāso tsa oṟāndyz ko
Aş dori o bere. ز- -و بی- غواړم ز_ ی_ ب__ غ____ ز- ی- ب-ر غ-ا-م --------------- زه یو بیر غواړم 0
ز--ی--ب----وا-م ز_ ی_ ب__ غ____ ز- ی- ب-ر غ-ا-م --------------- زه یو بیر غواړم
Aş dori o apă minerală. زه--نرا--ا-ب----ا-م. ز_ م____ ا___ غ_____ ز- م-ر-ل ا-ب- غ-ا-م- -------------------- زه منرال اوبه غواړم. 0
زه-----ل او-ه غ-اړ-. ز_ م____ ا___ غ_____ ز- م-ر-ل ا-ب- غ-ا-م- -------------------- زه منرال اوبه غواړم.
Aş dori un suc de portocale. زه---نا-نج -وس -وا--. ز_ د ن____ ج__ غ_____ ز- د ن-ر-ج ج-س غ-ا-م- --------------------- زه د نارنج جوس غواړم. 0
زه د -ارن--ج-س غ----. ز_ د ن____ ج__ غ_____ ز- د ن-ر-ج ج-س غ-ا-م- --------------------- زه د نارنج جوس غواړم.
Aş dori o cafea. ز--غ--ړم-ی- کا---و-ښ-. ز_ غ____ ی_ ک___ و____ ز- غ-ا-م ی- ک-ف- و-ښ-. ---------------------- زه غواړم یو کافی وڅښم. 0
z--ǧoāṟm -- kāf- -t--m z_ ǧ____ y_ k___ o____ z- ǧ-ā-m y- k-f- o-s-m ---------------------- za ǧoāṟm yo kāfy otsǩm
Aş dori o cafea cu lapte. زه د -یدو--ر- -ا---غ-ا--. ز_ د ش___ س__ ک___ غ_____ ز- د ش-د- س-ه ک-ف- غ-ا-م- ------------------------- زه د شیدو سره کافي غواړم. 0
زه-د شی----ره ---ي-غ---م. ز_ د ش___ س__ ک___ غ_____ ز- د ش-د- س-ه ک-ف- غ-ا-م- ------------------------- زه د شیدو سره کافي غواړم.
Cu zahăr, vă rog. د--ک- س-ه، -هر---ي ---ئ. د ش__ س___ م______ و____ د ش-ر س-ه- م-ر-ا-ي و-ړ-. ------------------------ د شکر سره، مهرباني وکړئ. 0
د-شکر سره، مه---ن--و-ړئ. د ش__ س___ م______ و____ د ش-ر س-ه- م-ر-ا-ي و-ړ-. ------------------------ د شکر سره، مهرباني وکړئ.
Doresc un ceai. ز- ی- چا--غ-اړم. ز_ ی_ چ__ غ_____ ز- ی- چ-ی غ-ا-م- ---------------- زه یو چای غواړم. 0
زه-ی--چای-غوا-م. ز_ ی_ چ__ غ_____ ز- ی- چ-ی غ-ا-م- ---------------- زه یو چای غواړم.
Doresc un ceai cu lămâie. زه-د-لیم----ه چ-- ---ړ-. ز_ د ل___ س__ چ__ غ_____ ز- د ل-م- س-ه چ-ی غ-ا-م- ------------------------ زه د لیمو سره چای غواړم. 0
ز--د ل--و -ره --- غ-ا-م. ز_ د ل___ س__ چ__ غ_____ ز- د ل-م- س-ه چ-ی غ-ا-م- ------------------------ زه د لیمو سره چای غواړم.
Doresc un ceai cu lapte. ز- ---یدو-سر- -ا--غ-اړ-. ز_ د ش___ س__ چ__ غ_____ ز- د ش-د- س-ه چ-ی غ-ا-م- ------------------------ زه د شیدو سره چای غواړم. 0
ز- د -ی------ چا---واړ-. ز_ د ش___ س__ چ__ غ_____ ز- د ش-د- س-ه چ-ی غ-ا-م- ------------------------ زه د شیدو سره چای غواړم.
Aveţi ţigări? تاسو س--يټ-ل-ئ؟ ت___ س____ ل___ ت-س- س-ر-ټ ل-ئ- --------------- تاسو سګريټ لرئ؟ 0
ت-سو-س-ر-ټ-لر-؟ ت___ س____ ل___ ت-س- س-ر-ټ ل-ئ- --------------- تاسو سګريټ لرئ؟
Aveţi o scrumieră? ا-ا---سو-ی--ا---------؟ ا__ ت___ ی_ ا_____ ل___ ا-ا ت-س- ی- ا-ش-ر- ل-ئ- ----------------------- ایا تاسو یو ایشټری لرئ؟ 0
ایا ت-س--یو---ش--- -ر-؟ ا__ ت___ ی_ ا_____ ل___ ا-ا ت-س- ی- ا-ش-ر- ل-ئ- ----------------------- ایا تاسو یو ایشټری لرئ؟
Aveţi foc? تا----ائٹ- لر-؟ ت___ ل____ ل___ ت-س- ل-ئ-ر ل-ی- --------------- تاسو لائٹر لری؟ 0
tās--lā- lry t___ l__ l__ t-s- l-r l-y ------------ tāso lār lry
Îmi lipseşte o furculiţă. ز- --ر---ه لر-. ز_ ف___ ن_ ل___ ز- ف-ر- ن- ل-م- --------------- زه فورک نه لرم. 0
za -o------l-m z_ f___ n_ l__ z- f-r- n- l-m -------------- za fork na lrm
Îmi lipseşte un cuţit. ز---اقو ن- -ر-. ز_ چ___ ن_ ل___ ز- چ-ق- ن- ل-م- --------------- زه چاقو نه لرم. 0
za --ko -a--rm z_ ç___ n_ l__ z- ç-k- n- l-m -------------- za çāko na lrm
Îmi lipseşte o lingură. ز- --چ نه----. ز_ چ__ ن_ ل___ ز- چ-چ ن- ل-م- -------------- زه چمچ نه لرم. 0
za-ç---n--l-m z_ ç__ n_ l__ z- ç-ç n- l-m ------------- za çmç na lrm

Gramatica ne împiedică să minţim!

Fiecare limbă are propriile sale caracteristici. Dar unele dintre acestea posedă caracteristici unice în lume. Limba trio este una dintre ele. Trio este o limbă indiană din America de Sud. Peste 2000 de persoane o vorbesc în Brazilia şi Surinam. Particularitatea limbii trio este gramatica. Pentru că îi obligă pe locutori să spună mereu adevărul. Responsabilă de acest lucru este terminaţia aşa-numită frustrativă. Această terminaţie este adăugată verbelor, în cazul limbii trio. Ea arată dacă o frază esze adevărată. Un exemplu simplu poate arăta cum funcţionează mai exact. Să luăm fraza Copilul a plecat la şcoală. În trio, locutorul trebuie să adauge o terminaţie specifică verbului. Prin această terminaţie, el poate spune chiar şi dacă a văzut personal copilul. Dar poate exprima şi faptul că deţine această informaţie de la alte persoane. Sau poate spune prin această terminaţie că ştie că minte. Locutorul trebuie să se raporteze la ceea ce spune. Adică trebuie să-i informeze pe ceilalţi asupra veridicităţii afirmaţiei sale. Astfel, el nu poate să ascundă sau să mascheze nimic. Atunci când un vorbitor de trio lasă această terminaţie la o parte, el este catalogat drept mincinos. În Surinam, limba oficială este neerlandeza. Traducerile din neerlandeză în trio pun adesea probleme. Pentru că majoritatea limbilor nu sunt la fel de precise. Ele permit locutorilor să rămână vagi. Iată de ce interpreţii nu sunt întotdeauna atenţionaţi să se implice. Comunicarea cu vorbitorii de trio este dificilă. Poate că frustrativul ar fi un avantaj în alte limbi? În afară de limbajul politic...
Știați?
Macedoneana este limba nativă a aproape 2 milioane de oameni. Aparține grupului de limbi slavice, de sud. Este înrudită mai degrabă cu bulgara. Vorbitorii ambelor limbi pot comunica ușor unii cu alții. Cele două limbi diferă una de alta mai mult în forma scrisă. Întotdeauna au existat multe grupuri etnice diferite în Macedonia. În mod natural, asta a avut urmări și asupra limbii. A fost influențată de numeroase alte limbi. Țări străine, precum Serbia, au influențat în mod special limba macedoneană. Vocabularul acestei limbi conține termeni din rusă, turcă și engleză. O varietate lingvistică ca aceasta nu se întâlnește des. De aceea e dificil pentru această limbă să se impună ca o limbă proprie. Literatura macedoneană a suferit în mod excepțional din această cauză. Macedoneana este acum considerată ca o limbă standard. Este, astfel, o parte importantă a identității macedonene.