Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   hr Negacija 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [šezdeset i pet]

Negacija 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
Este scump inelul? J- -i-p--t-- s-u-? J_ l_ p_____ s____ J- l- p-s-e- s-u-? ------------------ Je li prsten skup? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Ne,----t---am----oti-- e---. N__ k____ s___ s______ e____ N-, k-š-a s-m- s-o-i-u e-r-. ---------------------------- Ne, košta samo stotinu eura. 0
Dar eu am numai cincizeci. A-- -- ima- --m---e-e-et. A__ j_ i___ s___ p_______ A-i j- i-a- s-m- p-d-s-t- ------------------------- Ali ja imam samo pedeset. 0
Eşti gata deja? J--- li-ve- g-----------v-? J___ l_ v__ g____ / g______ J-s- l- v-ć g-t-v / g-t-v-? --------------------------- Jesi li već gotov / gotova? 0
Nu, încă nu. N-- j-š-ne. N__ j__ n__ N-, j-š n-. ----------- Ne, još ne. 0
Dar imediat sunt gata. Ali-s-- -sk-r- -o--v - -ot-v-. A__ s__ u_____ g____ / g______ A-i s-m u-k-r- g-t-v / g-t-v-. ------------------------------ Ali sam uskoro gotov / gotova. 0
Mai doreşti supă? Ž-liš -i još ju--? Ž____ l_ j__ j____ Ž-l-š l- j-š j-h-? ------------------ Želiš li još juhe? 0
Nu, nu mai doresc. Ne- n- že--m ----. N__ n_ ž____ v____ N-, n- ž-l-m v-š-. ------------------ Ne, ne želim više. 0
Dar încă o îngheţată. A-- -o--je----s----l-d. A__ j__ j____ s________ A-i j-š j-d-n s-a-o-e-. ----------------------- Ali još jedan sladoled. 0
Locuieşti de mult timp aici? Stan--eš li-već ---- -----? S_______ l_ v__ d___ o_____ S-a-u-e- l- v-ć d-g- o-d-e- --------------------------- Stanuješ li već dugo ovdje? 0
Nu, abia de o lună. Ne- t-- m-es-----na. N__ t__ m_____ d____ N-, t-k m-e-e- d-n-. -------------------- Ne, tek mjesec dana. 0
Dar cunosc deja multe persoane. A---već p-z-aj-m--uno -j-d-. A__ v__ p_______ p___ l_____ A-i v-ć p-z-a-e- p-n- l-u-i- ---------------------------- Ali već poznajem puno ljudi. 0
Mergi mâine acasă? Pu-u--š l- sutr- ku--? P______ l_ s____ k____ P-t-j-š l- s-t-a k-ć-? ---------------------- Putuješ li sutra kući? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. Ne, -e- -a --k---. N__ t__ z_ v______ N-, t-k z- v-k-n-. ------------------ Ne, tek za vikend. 0
Dar mă întorc deja duminică. Ali s- v-ać---već-- -e--e---. A__ s_ v_____ v__ u n________ A-i s- v-a-a- v-ć u n-d-e-j-. ----------------------------- Ali se vraćam već u nedjelju. 0
Fiica ta este deja majoră? Je-l---v----kćerk---eć --r-sla? J_ l_ t____ k_____ v__ o_______ J- l- t-o-a k-e-k- v-ć o-r-s-a- ------------------------------- Je li tvoja kćerka već odrasla? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. N-,--n- ima t---sedamn--st ----na. N__ o__ i__ t__ s_________ g______ N-, o-a i-a t-k s-d-m-a-s- g-d-n-. ---------------------------------- Ne, ona ima tek sedamnaest godina. 0
Dar are deja un prieten. Al---na --ć-im- d-čk-. A__ o__ v__ i__ d_____ A-i o-a v-ć i-a d-č-a- ---------------------- Ali ona već ima dečka. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Croată (1-100) MP3 Croată (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.