Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   lv Noliegums 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [sešdesmit pieci]

Noliegums 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Letonă Joaca Mai mult
Este scump inelul? V-i --ed-e-s -r -----? V__ g_______ i_ d_____ V-i g-e-z-n- i- d-r-s- ---------------------- Vai gredzens ir dārgs? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. N-- t-s---k-ā ti--- simt--e-r-. N__ t__ m____ t____ s____ e____ N-, t-s m-k-ā t-k-i s-m-s e-r-. ------------------------------- Nē, tas maksā tikai simts eiro. 0
Dar eu am numai cincizeci. Bet ----ir----a--p--cde----. B__ m__ i_ t____ p__________ B-t m-n i- t-k-i p-e-d-s-i-. ---------------------------- Bet man ir tikai piecdesmit. 0
Eşti gata deja? V-- ---jau--si ga-a--? V__ t_ j__ e__ g______ V-i t- j-u e-i g-t-v-? ---------------------- Vai tu jau esi gatava? 0
Nu, încă nu. N-, vēl-n-. N__ v__ n__ N-, v-l n-. ----------- Nē, vēl nē. 0
Dar imediat sunt gata. B-- -- -ū-īt-b-š- ga-a-a. B__ e_ t____ b___ g______ B-t e- t-l-t b-š- g-t-v-. ------------------------- Bet es tūlīt būšu gatava. 0
Mai doreşti supă? V-i -u-vēl --l-es ---u? V__ t_ v__ v_____ z____ V-i t- v-l v-l-e- z-p-? ----------------------- Vai tu vēl vēlies zupu? 0
Nu, nu mai doresc. Nē, v-ir-- n--ribu. N__ v_____ n_______ N-, v-i-ā- n-g-i-u- ------------------- Nē, vairāk negribu. 0
Dar încă o îngheţată. B-t -ē---aldē-um-. B__ v__ s_________ B-t v-l s-l-ē-u-u- ------------------ Bet vēl saldējumu. 0
Locuieşti de mult timp aici? V----- --u--en--- -z-v-? V__ t_ j__ s__ t_ d_____ V-i t- j-u s-n t- d-ī-o- ------------------------ Vai tu jau sen te dzīvo? 0
Nu, abia de o lună. Nē, -ik-i-mēn--i. N__ t____ m______ N-, t-k-i m-n-s-. ----------------- Nē, tikai mēnesi. 0
Dar cunosc deja multe persoane. Bet-e--p-zīst- ja- d-udzus--ilv-k--. B__ e_ p______ j__ d______ c________ B-t e- p-z-s-u j-u d-u-z-s c-l-ē-u-. ------------------------------------ Bet es pazīstu jau daudzus cilvēkus. 0
Mergi mâine acasă? V-- -u---- ----- -ā-ā-? V__ t_ r__ b____ m_____ V-i t- r-t b-a-c m-j-s- ----------------------- Vai tu rīt brauc mājās? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. N---t--ai---d-ļas-n--a--. N__ t____ n______ n______ N-, t-k-i n-d-ļ-s n-g-l-. ------------------------- Nē, tikai nedēļas nogalē. 0
Dar mă întorc deja duminică. Bet -s a--r-ezīš-----u svē--ien. B__ e_ a__________ j__ s________ B-t e- a-g-i-z-š-s j-u s-ē-d-e-. -------------------------------- Bet es atgriezīšos jau svētdien. 0
Fiica ta este deja majoră? V-i--av- me-ta-i- jau p-e--gu--? V__ t___ m____ i_ j__ p_________ V-i t-v- m-i-a i- j-u p-e-u-u-i- -------------------------------- Vai tava meita ir jau pieaugusi? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. Nē, -i--i ir ----i---š-ads-it. N__ v____ i_ t____ s__________ N-, v-ņ-i i- t-k-i s-š-a-s-i-. ------------------------------ Nē, viņai ir tikai sešpadsmit. 0
Dar are deja un prieten. Bet v---- -- -a- d--ug-. B__ v____ i_ j__ d______ B-t v-ņ-i i- j-u d-a-g-. ------------------------ Bet viņai ir jau draugs. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Letonă (1-100) MP3 Letonă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.