Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   nl Ontkenning 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [vijfenzestig]

Ontkenning 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Neerlandeză Joaca Mai mult
Este scump inelul? Is-d- r-n- duur? I_ d_ r___ d____ I- d- r-n- d-u-? ---------------- Is de ring duur? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Ne-, hi------ m--- hon---d euro. N___ h__ k___ m___ h______ e____ N-e- h-j k-s- m-a- h-n-e-d e-r-. -------------------------------- Nee, hij kost maar honderd euro. 0
Dar eu am numai cincizeci. Maar ------ -- m--r--ij-ti-. M___ i_ h__ e_ m___ v_______ M-a- i- h-b e- m-a- v-j-t-g- ---------------------------- Maar ik heb er maar vijftig. 0
Eşti gata deja? B-n-j- al -l---? B__ j_ a_ k_____ B-n j- a- k-a-r- ---------------- Ben je al klaar? 0
Nu, încă nu. Ne-,-nog -i-t. N___ n__ n____ N-e- n-g n-e-. -------------- Nee, nog niet. 0
Dar imediat sunt gata. Ma-r -k-be- ---kl---. M___ i_ b__ z_ k_____ M-a- i- b-n z- k-a-r- --------------------- Maar ik ben zo klaar. 0
Mai doreşti supă? Wi---- no--s---? W__ j_ n__ s____ W-l j- n-g s-e-? ---------------- Wil je nog soep? 0
Nu, nu mai doresc. N----i- --l e- -een-m-er. N___ i_ w__ e_ g___ m____ N-e- i- w-l e- g-e- m-e-. ------------------------- Nee, ik wil er geen meer. 0
Dar încă o îngheţată. M-ar nog w-l --- i-s--. M___ n__ w__ e__ i_____ M-a- n-g w-l e-n i-s-e- ----------------------- Maar nog wel een ijsje. 0
Locuieşti de mult timp aici? W-o- je h--r al --n-? W___ j_ h___ a_ l____ W-o- j- h-e- a- l-n-? --------------------- Woon je hier al lang? 0
Nu, abia de o lună. Nee--p-s---- ma--d. N___ p__ e__ m_____ N-e- p-s e-n m-a-d- ------------------- Nee, pas een maand. 0
Dar cunosc deja multe persoane. M--r ik-ke- a- -eel--en--n. M___ i_ k__ a_ v___ m______ M-a- i- k-n a- v-e- m-n-e-. --------------------------- Maar ik ken al veel mensen. 0
Mergi mâine acasă? Ga -----r--n-n-ar-huis? G_ j_ m_____ n___ h____ G- j- m-r-e- n-a- h-i-? ----------------------- Ga je morgen naar huis? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. Ne-,-p-s i- -e--weekend. N___ p__ i_ h__ w_______ N-e- p-s i- h-t w-e-e-d- ------------------------ Nee, pas in het weekend. 0
Dar mă întorc deja duminică. M----i- k----on--g--l-te---. M___ i_ k__ z_____ a_ t_____ M-a- i- k-m z-n-a- a- t-r-g- ---------------------------- Maar ik kom zondag al terug. 0
Fiica ta este deja majoră? I-----d---t----l volw--s-n? I_ j_ d______ a_ v_________ I- j- d-c-t-r a- v-l-a-s-n- --------------------------- Is je dochter al volwassen? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. Ne-, ze--s--as z-vent--n. N___ z_ i_ p__ z_________ N-e- z- i- p-s z-v-n-i-n- ------------------------- Nee, ze is pas zeventien. 0
Dar are deja un prieten. M--r-ze---ef--al---n -r--n-. M___ z_ h____ a_ e__ v______ M-a- z- h-e-t a- e-n v-i-n-. ---------------------------- Maar ze heeft al een vriend. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Neerlandeză (1-100) MP3 Neerlandeză (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.