Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   no Nektelse 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [sekstifem]

Nektelse 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
Este scump inelul? E----- -i---n----? E_ d__ r_____ d___ E- d-n r-n-e- d-r- ------------------ Er den ringen dyr? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Ne-- den-ko--er-ba----u-dr--e---. N___ d__ k_____ b___ h_____ e____ N-i- d-n k-s-e- b-r- h-n-r- e-r-. --------------------------------- Nei, den koster bare hundre euro. 0
Dar eu am numai cincizeci. M-n je--h-r b--e-f--ti. M__ j__ h__ b___ f_____ M-n j-g h-r b-r- f-m-i- ----------------------- Men jeg har bare femti. 0
Eşti gata deja? Er ---fe-d-- -l-? E_ d_ f_____ a___ E- d- f-r-i- a-t- ----------------- Er du ferdig alt? 0
Nu, încă nu. N--,----e--nda. N___ i___ e____ N-i- i-k- e-d-. --------------- Nei, ikke enda. 0
Dar imediat sunt gata. M-- --g-----nart -erdig. M__ j__ e_ s____ f______ M-n j-g e- s-a-t f-r-i-. ------------------------ Men jeg er snart ferdig. 0
Mai doreşti supă? Vi--d- -a-mer -up-e? V__ d_ h_ m__ s_____ V-l d- h- m-r s-p-e- -------------------- Vil du ha mer suppe? 0
Nu, nu mai doresc. N---t-k-,-je--vi--------- m--. N__ t____ j__ v__ i___ h_ m___ N-i t-k-, j-g v-l i-k- h- m-r- ------------------------------ Nei takk, jeg vil ikke ha mer. 0
Dar încă o îngheţată. Me- je--v-- ha me--is. M__ j__ v__ h_ m__ i__ M-n j-g v-l h- m-r i-. ---------------------- Men jeg vil ha mer is. 0
Locuieşti de mult timp aici? H---d--bo-d-he--len--? H__ d_ b___ h__ l_____ H-r d- b-d- h-r l-n-e- ---------------------- Har du bodd her lenge? 0
Nu, abia de o lună. N----b--- e- må---. N___ b___ e_ m_____ N-i- b-r- e- m-n-d- ------------------- Nei, bare en måned. 0
Dar cunosc deja multe persoane. Men-je--k-enn---m-n-- f--- a----e-e. M__ j__ k______ m____ f___ a________ M-n j-g k-e-n-r m-n-e f-l- a-l-r-d-. ------------------------------------ Men jeg kjenner mange folk allerede. 0
Mergi mâine acasă? Kj-rer du---em --m---en? K_____ d_ h___ i m______ K-ø-e- d- h-e- i m-r-e-? ------------------------ Kjører du hjem i morgen? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. Nei,----- ----- h----. N___ i___ f__ i h_____ N-i- i-k- f-r i h-l-a- ---------------------- Nei, ikke før i helga. 0
Dar mă întorc deja duminică. M-n -eg k-m-er--ilba-- -ll--e----- ----a-en. M__ j__ k_____ t______ a_______ p_ s________ M-n j-g k-m-e- t-l-a-e a-l-r-d- p- s-n-a-e-. -------------------------------------------- Men jeg kommer tilbake allerede på søndagen. 0
Fiica ta este deja majoră? Er-datt-ra-d- alle---- ---s--? E_ d______ d_ a_______ v______ E- d-t-e-a d- a-l-r-d- v-k-e-? ------------------------------ Er dattera di allerede voksen? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. Ne-,-hu-----bare-----e-. N___ h__ e_ b___ s______ N-i- h-n e- b-r- s-t-e-. ------------------------ Nei, hun er bare sytten. 0
Dar are deja un prieten. Men hu- ha--a--er--e ---k-ær-ste. M__ h__ h__ a_______ e_ k________ M-n h-n h-r a-l-r-d- e- k-æ-e-t-. --------------------------------- Men hun har allerede en kjæreste. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Norvegiană (1-100) MP3 Norvegiană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.