Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   ti ኣሉታ 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [ሱሳንሓሙሽተን]

65 [susaniḥamushiteni]

ኣሉታ 2

[aluta 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
Este scump inelul? እቲ-ቀ-ቤት ክቡ----? እ_ ቀ___ ክ__ ድ__ እ- ቀ-ቤ- ክ-ር ድ-? --------------- እቲ ቀለቤት ክቡር ድዩ? 0
i---k’--e-ēti-k-buri--iy-? i__ k________ k_____ d____ i-ī k-e-e-ē-i k-b-r- d-y-? -------------------------- itī k’elebēti kiburi diyu?
Nu, nu costă decât o sută de Euro. ኖ--ሚእ----ሮ---- -- ዋግኡ። ኖ_ ሚ__ ኦ__ ጥ__ ኢ_ ዋ___ ኖ- ሚ-ቲ ኦ-ሮ ጥ-ይ ኢ- ዋ-ኡ- ---------------------- ኖ፣ ሚእቲ ኦይሮ ጥራይ ኢዩ ዋግኡ። 0
n-፣ -ī-itī -y-r--t’i-ayi -yu wagi--። n__ m_____ o____ t______ ī__ w______ n-፣ m-’-t- o-i-o t-i-a-i ī-u w-g-’-። ------------------------------------ no፣ mī’itī oyiro t’irayi īyu wagi’u።
Dar eu am numai cincizeci. ኣ---- ሓ-- -ራ--ኣለኒ። ኣ_ ግ_ ሓ__ ጥ__ ኣ___ ኣ- ግ- ሓ-ሳ ጥ-ይ ኣ-ኒ- ------------------ ኣነ ግን ሓምሳ ጥራይ ኣለኒ። 0
ane-gi-- h-----a-t’iray- -l---። a__ g___ ḥ_____ t______ a_____ a-e g-n- h-a-i-a t-i-a-i a-e-ī- ------------------------------- ane gini ḥamisa t’irayi alenī።
Eşti gata deja? ወዲእካ ዲ-? ወ___ ዲ__ ወ-እ- ዲ-? -------- ወዲእካ ዲኻ? 0
w-dī-ik--d-ẖ-? w_______ d____ w-d-’-k- d-h-a- --------------- wedī’ika dīẖa?
Nu, încă nu. ኖ ጌና--ይ-ድ---። ኖ ጌ_ ኣ_______ ኖ ጌ- ኣ-ወ-ኣ-ን- ------------- ኖ ጌና ኣይወድኣኹን። 0
n- ---a -yi-ed-’a-̱u--። n_ g___ a_____________ n- g-n- a-i-e-i-a-̱-n-። ----------------------- no gēna ayiwedi’aẖuni።
Dar imediat sunt gata. ግ---ጂ-ክ-ድእ‘-። ግ_ ሕ_ ክ______ ግ- ሕ- ክ-ድ-‘-። ------------- ግን ሕጂ ክውድእ‘የ። 0
gi-i -̣ij- k-widi’----። g___ ḥ___ k___________ g-n- h-i-ī k-w-d-’-‘-e- ----------------------- gini ḥijī kiwidi’i‘ye።
Mai doreşti supă? መረ- --- --። መ__ ት__ ዲ__ መ-ቕ ት-ሊ ዲ-። ----------- መረቕ ትደሊ ዲኻ። 0
m--eḵ’----del- -īẖ-። m______ t_____ d____ m-r-k-’- t-d-l- d-h-a- ---------------------- mereḵ’i tidelī dīẖa።
Nu, nu mai doresc. ኖ-መረቕ---ደ-ኹን። ኖ መ__ ኣ______ ኖ መ-ቕ ኣ-ደ-ኹ-። ------------- ኖ መረቕ ኣይደለኹን። 0
n-------̱---ay--e-eẖuni። n_ m______ a___________ n- m-r-k-’- a-i-e-e-̱-n-። ------------------------- no mereḵ’i ayideleẖuni።
Dar încă o îngheţată. ግን -ንቲ ኣይ--ክ-ም ግ_ ሓ__ ኣ______ ግ- ሓ-ቲ ኣ-ስ-ክ-ም -------------- ግን ሓንቲ ኣይስ-ክሪም 0
gin- ---n--ī --i-i-k-rī-i g___ ḥ_____ a___________ g-n- h-a-i-ī a-i-i-k-r-m- ------------------------- gini ḥanitī ayisi-kirīmi
Locuieşti de mult timp aici? ኣብ- ነ-- -ርካ ዲኻ? ኣ__ ነ__ ጌ__ ዲ__ ኣ-ዚ ነ-ሕ ጌ-ካ ዲ-? --------------- ኣብዚ ነዊሕ ጌርካ ዲኻ? 0
a--z--n--ī-̣- g----- -ī-̱-? a____ n_____ g_____ d____ a-i-ī n-w-h-i g-r-k- d-h-a- --------------------------- abizī newīḥi gērika dīẖa?
Nu, abia de o lună. ኖ፣ ሓ- ወር--ጥ--። ኖ_ ሓ_ ወ__ ጥ___ ኖ- ሓ- ወ-ሒ ጥ-ይ- -------------- ኖ፣ ሓደ ወርሒ ጥራይ። 0
n-፣ --ad---e-ih-ī t’ir---። n__ ḥ___ w_____ t_______ n-፣ h-a-e w-r-h-ī t-i-a-i- -------------------------- no፣ ḥade weriḥī t’irayi።
Dar cunosc deja multe persoane. ግ- ን-ዙ-ት --ት እየ-ዝፈልጥ። ግ_ ን____ ሰ__ እ_ ዝ____ ግ- ን-ዙ-ት ሰ-ት እ- ዝ-ል-። --------------------- ግን ንብዙሓት ሰባት እየ ዝፈልጥ። 0
gini-nib--u--a-- se-at- i-e-z---l-t-i። g___ n_________ s_____ i__ z_________ g-n- n-b-z-h-a-i s-b-t- i-e z-f-l-t-i- -------------------------------------- gini nibizuḥati sebati iye zifelit’i።
Mergi mâine acasă? ጽ-----ዛኻ ትኸ-- ዲኻ? ጽ__ ን___ ት___ ዲ__ ጽ-ሕ ን-ዛ- ት-ይ- ዲ-? ----------------- ጽባሕ ንገዛኻ ትኸይድ ዲኻ? 0
ts’i--h-i -i------a --h-ey--i-d--̱-? t_______ n_______ t_______ d____ t-’-b-h-i n-g-z-h-a t-h-e-i-i d-h-a- ------------------------------------ ts’ibaḥi nigezaẖa tiẖeyidi dīẖa?
Nu, numai la sfârşit de săptămână. ኖ--ኣብ ቀዳ------። ኖ_ ኣ_ ቀ________ ኖ- ኣ- ቀ-መ-ሰ-በ-። --------------- ኖ፣ ኣብ ቀዳመ-ሰንበት። 0
no- -b--k’--am--s-n-beti። n__ a__ k________________ n-፣ a-i k-e-a-e-s-n-b-t-። ------------------------- no፣ abi k’edame-senibeti።
Dar mă întorc deja duminică. ግን -ን-ት ክምለስ‘-። ግ_ ሰ___ ክ______ ግ- ሰ-በ- ክ-ለ-‘-። --------------- ግን ሰንበት ክምለስ‘የ። 0
g--i-sen-be-- ki-i-e-i‘-e። g___ s_______ k___________ g-n- s-n-b-t- k-m-l-s-‘-e- -------------------------- gini senibeti kimilesi‘ye።
Fiica ta este deja majoră? ጋልካ-ዓባ--ድ-? ጋ__ ዓ__ ድ__ ጋ-ካ ዓ-ይ ድ-? ----------- ጋልካ ዓባይ ድያ? 0
g-l--a ‘aba-- diya? g_____ ‘_____ d____ g-l-k- ‘-b-y- d-y-? ------------------- galika ‘abayi diya?
Nu, are numai şaptesprezece ani. ኣ-ኮነ---ጌ--ዓ-ርተሸ--ተ ኢ--ዘላ። ኣ_____ ጌ_ ዓ_______ ኢ_ ዘ__ ኣ-ኮ-ት- ጌ- ዓ-ር-ሸ-ዓ- ኢ- ዘ-። ------------------------- ኣይኮነትን ጌና ዓሰርተሸውዓተ ኢያ ዘላ። 0
a-ikon-t-ni-gē-a--a-e--t----w--ate īya --la። a__________ g___ ‘________________ ī__ z____ a-i-o-e-i-i g-n- ‘-s-r-t-s-e-i-a-e ī-a z-l-። -------------------------------------------- ayikonetini gēna ‘aseriteshewi‘ate īya zela።
Dar are deja un prieten. ግ---------ር- ኣለዋ-። ግ_ ከ_ ሓ_ ዓ__ ኣ__ ። ግ- ከ- ሓ- ዓ-ኪ ኣ-ዋ ። ------------------ ግን ከኣ ሓደ ዓርኪ ኣለዋ ። 0
g--i -e-----a-e--a-ikī al-wa-። g___ k___ ḥ___ ‘_____ a____ ። g-n- k-’- h-a-e ‘-r-k- a-e-a ። ------------------------------ gini ke’a ḥade ‘arikī alewa ።

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Tigrină (1-100) MP3 Tigrină (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.