Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   uk Заперечення 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [шістдесят п’ять]

65 [shistdesyat pʺyatʹ]

Заперечення 2

[Zaperechennya 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Este scump inelul? П-рст--ь-д-ро--й? П_______ д_______ П-р-т-н- д-р-г-й- ----------------- Перстень дорогий? 0
Perst-nʹ d-ro--y̆? P_______ d_______ P-r-t-n- d-r-h-y-? ------------------ Perstenʹ dorohyy̆?
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Н----ін -о---- -іль---с-о -в-о. Н__ в__ к_____ т_____ с__ є____ Н-, в-н к-ш-у- т-л-к- с-о є-р-. ------------------------------- Ні, він коштує тільки сто євро. 0
N----i---os--uy- t-lʹky-s-o-y-vro. N__ v__ k_______ t_____ s__ y_____ N-, v-n k-s-t-y- t-l-k- s-o y-v-o- ---------------------------------- Ni, vin koshtuye tilʹky sto yevro.
Dar eu am numai cincizeci. Ал--- м-ю ті-ь-- -’я--е--т. А__ я м__ т_____ п_________ А-е я м-ю т-л-к- п-я-д-с-т- --------------------------- Але я маю тільки п’ятдесят. 0
Al---a -----til-ky-p--atde-y-t. A__ y_ m___ t_____ p___________ A-e y- m-y- t-l-k- p-y-t-e-y-t- ------------------------------- Ale ya mayu tilʹky p'yatdesyat.
Eşti gata deja? Ти--------овий-/-г--о--? Т_ в__ г______ / г______ Т- в-е г-т-в-й / г-т-в-? ------------------------ Ти вже готовий / готова? 0
T---z-e-----vyy̆-/---to-a? T_ v___ h______ / h______ T- v-h- h-t-v-y- / h-t-v-? -------------------------- Ty vzhe hotovyy̆ / hotova?
Nu, încă nu. Ні, -е --. Н__ щ_ н__ Н-, щ- н-. ---------- Ні, ще ні. 0
Ni, -hche ni. N__ s____ n__ N-, s-c-e n-. ------------- Ni, shche ni.
Dar imediat sunt gata. А-е------ -у-- г-т-в-й----о-о--. А__ с____ б___ г______ / г______ А-е с-о-о б-д- г-т-в-й / г-т-в-. -------------------------------- Але скоро буду готовий / готова. 0
Al- -ko-- bu-u-h-to-y-- / ho-ova. A__ s____ b___ h______ / h______ A-e s-o-o b-d- h-t-v-y- / h-t-v-. --------------------------------- Ale skoro budu hotovyy̆ / hotova.
Mai doreşti supă? Х-чеш щ--с-п-? Х____ щ_ с____ Х-ч-ш щ- с-п-? -------------- Хочеш ще супу? 0
K-oches- shch----p-? K_______ s____ s____ K-o-h-s- s-c-e s-p-? -------------------- Khochesh shche supu?
Nu, nu mai doresc. Н-- - -і-ь-е--- -о-у. Н__ я б_____ н_ х____ Н-, я б-л-ш- н- х-ч-. --------------------- Ні, я більше не хочу. 0
N---y- bil-s-e------o-h-. N__ y_ b______ n_ k______ N-, y- b-l-s-e n- k-o-h-. ------------------------- Ni, ya bilʹshe ne khochu.
Dar încă o îngheţată. Ал-----о-----ор-зиво. А__ щ_ о___ м________ А-е щ- о-н- м-р-з-в-. --------------------- Але ще одне морозиво. 0
A-e -h----odn--mo-o-yvo. A__ s____ o___ m________ A-e s-c-e o-n- m-r-z-v-. ------------------------ Ale shche odne morozyvo.
Locuieşti de mult timp aici? Т--до-г- --е-т-- жи---? Т_ д____ в__ т__ ж_____ Т- д-в-о в-е т-т ж-в-ш- ----------------------- Ти довго вже тут живеш? 0
Ty d---o-v--e-tut zh--e-h? T_ d____ v___ t__ z_______ T- d-v-o v-h- t-t z-y-e-h- -------------------------- Ty dovho vzhe tut zhyvesh?
Nu, abia de o lună. Н-----ль-- мі-яць. Н__ т_____ м______ Н-, т-л-к- м-с-ц-. ------------------ Ні, тільки місяць. 0
Ni- ti-ʹk- m--y--s-. N__ t_____ m________ N-, t-l-k- m-s-a-s-. -------------------- Ni, tilʹky misyatsʹ.
Dar cunosc deja multe persoane. А-е-- з----в-е--а-а-о-люд--. А__ я з___ в__ б_____ л_____ А-е я з-а- в-е б-г-т- л-д-й- ---------------------------- Але я знаю вже багато людей. 0
A-- -- --ay- -zhe b---to ly-d-y̆. A__ y_ z____ v___ b_____ l______ A-e y- z-a-u v-h- b-h-t- l-u-e-̆- --------------------------------- Ale ya znayu vzhe bahato lyudey̆.
Mergi mâine acasă? Ї-е--з---р- --д---? Ї___ з_____ д______ Ї-е- з-в-р- д-д-м-? ------------------- Їдеш завтра додому? 0
Ïd-sh ----ra dodomu? Ï____ z_____ d______ I-d-s- z-v-r- d-d-m-? --------------------- Ïdesh zavtra dodomu?
Nu, numai la sfârşit de săptămână. Н-- тільк- ----х--н-. Н__ т_____ у в_______ Н-, т-л-к- у в-х-д-і- --------------------- Ні, тільки у вихідні. 0
Ni, t------u-v-k-i-ni. N__ t_____ u v________ N-, t-l-k- u v-k-i-n-. ---------------------- Ni, tilʹky u vykhidni.
Dar mă întorc deja duminică. Але - -------ю-я--ж-----е-іл-. А__ я п_________ в__ у н______ А-е я п-в-р-а-с- в-е у н-д-л-. ------------------------------ Але я повертаюся вже у неділю. 0
Ale-ya-povertayus-a---he --n-d--yu. A__ y_ p___________ v___ u n_______ A-e y- p-v-r-a-u-y- v-h- u n-d-l-u- ----------------------------------- Ale ya povertayusya vzhe u nedilyu.
Fiica ta este deja majoră? Т--я -о----в-- до--сл-? Т___ д____ в__ д_______ Т-о- д-ч-а в-е д-р-с-а- ----------------------- Твоя дочка вже доросла? 0
Tv--- d-ch-- --h- --r----? T____ d_____ v___ d_______ T-o-a d-c-k- v-h- d-r-s-a- -------------------------- Tvoya dochka vzhe dorosla?
Nu, are numai şaptesprezece ani. Н-- ї- т-ль-- --м---ц-т-. Н__ ї_ т_____ с__________ Н-, ї- т-л-к- с-м-а-ц-т-. ------------------------- Ні, їй тільки сімнадцять. 0
Ni,----̆ t--ʹ-----m-----ya-ʹ. N__ ï_ t_____ s____________ N-, i-y- t-l-k- s-m-a-t-y-t-. ----------------------------- Ni, ïy̆ tilʹky simnadtsyatʹ.
Dar are deja un prieten. Але-вон--вже -ає хлоп-я. А__ в___ в__ м__ х______ А-е в-н- в-е м-є х-о-ц-. ------------------------ Але вона вже має хлопця. 0
A-e--on- --he m--- -h-o-t-y-. A__ v___ v___ m___ k_________ A-e v-n- v-h- m-y- k-l-p-s-a- ----------------------------- Ale vona vzhe maye khloptsya.

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.