Dicționar de expresii

ro Adjective 1   »   hy ածականներ 1

78 [şaptezeci şi opt]

Adjective 1

Adjective 1

78 [յոթանասունութ]

78 [yot’anasunut’]

ածականներ 1

atsakanner 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
o femeie bătrână մ- ծեր կին մ_ ծ__ կ__ մ- ծ-ր կ-ն ---------- մի ծեր կին 0
mi-t-e- --n m_ t___ k__ m- t-e- k-n ----------- mi tser kin
o femeie grasă մի-գ-ր -ին մ_ գ__ կ__ մ- գ-ր կ-ն ---------- մի գեր կին 0
m- g-r--in m_ g__ k__ m- g-r k-n ---------- mi ger kin
o femeie curioasă մի--ե-ա-րք-ասե--կ-ն մ_ հ___________ կ__ մ- հ-տ-ք-ք-ա-ե- կ-ն ------------------- մի հետաքրքրասեր կին 0
mi-heta-----ra----k-n m_ h_____________ k__ m- h-t-k-r-’-a-e- k-n --------------------- mi hetak’rk’raser kin
o maşină nouă մ- -ո- -եք--ա մ_ ն__ մ_____ մ- ն-ր մ-ք-ն- ------------- մի նոր մեքենա 0
m----r---k-y-na m_ n__ m_______ m- n-r m-k-y-n- --------------- mi nor mek’yena
o maşină rapidă մի---ա- --ք--ա մ_ ա___ մ_____ մ- ա-ա- մ-ք-ն- -------------- մի արագ մեքենա 0
mi-a-a- m-k-ye-a m_ a___ m_______ m- a-a- m-k-y-n- ---------------- mi arag mek’yena
o maşină comodă մի-հա-մարա-ետ-մեքե-ա մ_ հ_________ մ_____ մ- հ-ր-ա-ա-ե- մ-ք-ն- -------------------- մի հարմարավետ մեքենա 0
mi --rm-ra-et -------a m_ h_________ m_______ m- h-r-a-a-e- m-k-y-n- ---------------------- mi harmaravet mek’yena
o rochie albastră կա----տ զգ-ստ կ______ զ____ կ-պ-ւ-տ զ-ե-տ ------------- կապույտ զգեստ 0
ka-uyt-z-e-t k_____ z____ k-p-y- z-e-t ------------ kapuyt zgest
o rochie roşie կ--միր զ--ստ կ_____ զ____ կ-ր-ի- զ-ե-տ ------------ կարմիր զգեստ 0
ka--i- z-est k_____ z____ k-r-i- z-e-t ------------ karmir zgest
o rochie verde կան-չ-զգ-ստ կ____ զ____ կ-ն-չ զ-ե-տ ----------- կանաչ զգեստ 0
k-n--h’---e-t k______ z____ k-n-c-’ z-e-t ------------- kanach’ zgest
o poşetă neagră ս--պ----ս-կ ս_ պ_______ ս- պ-յ-ւ-ա- ----------- սև պայուսակ 0
se---a--s-k s__ p______ s-v p-y-s-k ----------- sev payusak
o poşetă maro մո-րագո-յ---ա-----կ մ_________ պ_______ մ-խ-ա-ո-յ- պ-յ-ւ-ա- ------------------- մոխրագույն պայուսակ 0
m--hr-g-y- ---u--k m_________ p______ m-k-r-g-y- p-y-s-k ------------------ mokhraguyn payusak
o poşetă albă սպի-ա- պայ---ակ ս_____ պ_______ ս-ի-ա- պ-յ-ւ-ա- --------------- սպիտակ պայուսակ 0
s--t-k-p-yus-k s_____ p______ s-i-a- p-y-s-k -------------- spitak payusak
oameni drăguţi հ-ճ-լ----րդիկ հ_____ մ_____ հ-ճ-լ- մ-ր-ի- ------------- հաճելի մարդիկ 0
hach-li------k h______ m_____ h-c-e-i m-r-i- -------------- hacheli mardik
oameni politicoşi բ---հա-բ--յ----րդ-կ բ___________ մ_____ բ-ր-հ-մ-ո-յ- մ-ր-ի- ------------------- բարեհամբույր մարդիկ 0
b-r-h-mbu----ard-k b__________ m_____ b-r-h-m-u-r m-r-i- ------------------ barehambuyr mardik
oameni interesanţi հե--քր--ր--արդ-կ հ________ մ_____ հ-տ-ք-ք-ր մ-ր-ի- ---------------- հետաքրքիր մարդիկ 0
h-t-k---’ir -ar--k h__________ m_____ h-t-k-r-’-r m-r-i- ------------------ hetak’rk’ir mardik
copii drăguţi լ-----եխա-եր լ__ ե_______ լ-վ ե-ե-ա-ե- ------------ լավ երեխաներ 0
l---y-rekha-er l__ y_________ l-v y-r-k-a-e- -------------- lav yerekhaner
copii obraznici անհնա---դ երե---եր ա________ ե_______ ա-հ-ա-ա-դ ե-ե-ա-ե- ------------------ անհնազանդ երեխաներ 0
a-hn--an--yer-kha-er a________ y_________ a-h-a-a-d y-r-k-a-e- -------------------- anhnazand yerekhaner
copii cuminţi խիզ----րեխ---ր խ____ ե_______ խ-զ-խ ե-ե-ա-ե- -------------- խիզախ երեխաներ 0
k------ -e---h---r k______ y_________ k-i-a-h y-r-k-a-e- ------------------ khizakh yerekhaner

Computerele pot reconstrui cuvintele auzite

Omul visează de multă vreme să poată citi gânduri. Uneori, fiecăruia dintre noi i-ar plăcea să ştie ce gândeşte celălalt. Acest vis încă nu a devenit realitate. Chiar şi cu tehnica modernă, nu putem citi gândurile. Ce gândesc ceilalţi rămâne în continuare secret. Dar putem recunoaşte ce aud ceilalţi. Asta a fost demonstrat de un experiment ştiinţific. Cercetătorii au reuşit să reconstruiască cuvintele auzite. În acest scop, ei au analizat undele cerebrale ale subiecţilor. Când auzim ceva, creierul nostru este activ. Trebuie să proceseze limba auzită. În acest moment apare un anumit model de activitate. Acest model poate fi înregistrat cu ajutorul electrozilor. Iar această înregistrare poate fi şi ea procesată! Cu ajutorul unui computer, o putem transforma în model de sunet. Astfel, cuvântul auzit poate fi identificat. Acest principiu funcţionează pentru toate cuvintele. Fiecare cuvânt auzit produce un semnal specific. Acest semnal este mereu în relaţie cu sonoritatea acestui cuvânt. Deci ‘ajunge’ să fie tradus într-un semnal sonor. Dacă ştim modelul sonor, cunoaştem şi cuvântul. Subiecţii au ascultat cuvinte adevărate dar şi pseudo-cuvinte. Deci, o parte a cuvintelor nu exista. În ciuda acestui lucru, aceste cuvinte puteau fi reconstruite. Cuvintele recunoscute puteau fi pronunţate de un calculator. Dar este posibil şi să apară doar pe ecran. Acum, cercetătorii speră ca, în curând, să înţeleagă mai bine semnalele lingvistice. Sperăm încă să putem citi gândurile....