Dicționar de expresii

ro Numere ordinale   »   bs Redni brojevi

61 [şaizeci şi unu]

Numere ordinale

Numere ordinale

61 [šezdeset i jedan]

Redni brojevi

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bosniacă Joaca Mai mult
Prima lună este ianuarie. P--i m-es-c-je -a--a-. P___ m_____ j_ j______ P-v- m-e-e- j- j-n-a-. ---------------------- Prvi mjesec je januar. 0
A doua lună este februarie. D-u-i --e-ec--e f-br-a-. D____ m_____ j_ f_______ D-u-i m-e-e- j- f-b-u-r- ------------------------ Drugi mjesec je februar. 0
A treia lună este martie. Tr---------c -------. T____ m_____ j_ m____ T-e-i m-e-e- j- m-r-. --------------------- Treći mjesec je mart. 0
A patra lună este aprilie. Č---rti mj-se- j- --ril. Č______ m_____ j_ a_____ Č-t-r-i m-e-e- j- a-r-l- ------------------------ Četvrti mjesec je april. 0
A cincea lună este mai. Pe---m-es-- j- m-j. P___ m_____ j_ m___ P-t- m-e-e- j- m-j- ------------------- Peti mjesec je maj. 0
A şasea lună este iunie. Š-s---mj--e---e---n-. Š____ m_____ j_ j____ Š-s-i m-e-e- j- j-n-. --------------------- Šesti mjesec je juni. 0
Şase luni însumează o jumătate de an. Še-t-m--sec---- p-la --d--e. Š___ m______ j_ p___ g______ Š-s- m-e-e-i j- p-l- g-d-n-. ---------------------------- Šest mjeseci je pola godine. 0
ianuarie, februarie, martie, J-n-a-, fe------ --r-, J______ f_______ m____ J-n-a-, f-b-u-r- m-r-, ---------------------- Januar, februar, mart, 0
aprilie, mai şi iunie. ap-il- maj i ----. a_____ m__ i j____ a-r-l- m-j i j-n-. ------------------ april, maj i juni. 0
A şaptea lună este iulie. S--mi mje-e--j- j---. S____ m_____ j_ j____ S-d-i m-e-e- j- j-l-. --------------------- Sedmi mjesec je juli. 0
A opta lună este august. Os---m-e--c-je--vgu-t. O___ m_____ j_ a______ O-m- m-e-e- j- a-g-s-. ---------------------- Osmi mjesec je avgust. 0
A noua lună este septembrie. De---i mj-se- -e-s------ar. D_____ m_____ j_ s_________ D-v-t- m-e-e- j- s-p-e-b-r- --------------------------- Deveti mjesec je septembar. 0
A zecea lună este octombrie. Dese---m-e-e- -e----obar. D_____ m_____ j_ o_______ D-s-t- m-e-e- j- o-t-b-r- ------------------------- Deseti mjesec je oktobar. 0
A unsprezecea lună este noiembrie. J-d-n-e---------c-j- nov-m-a-. J_________ m_____ j_ n________ J-d-n-e-t- m-e-e- j- n-v-m-a-. ------------------------------ Jedanaesti mjesec je novembar. 0
A douăsprezecea lună este decembrie. D--nae--i-mje-ec-------emba-. D________ m_____ j_ d________ D-a-a-s-i m-e-e- j- d-c-m-a-. ----------------------------- Dvanaesti mjesec je decembar. 0
Doisprezece luni însumează un an. Dvan-est-m-e-eci--e -edn- g---n-. D_______ m______ j_ j____ g______ D-a-a-s- m-e-e-i j- j-d-a g-d-n-. --------------------------------- Dvanaest mjeseci je jedna godina. 0
iulie, august, septembrie, J--i,-av--s----e-------, J____ a______ s_________ J-l-, a-g-s-, s-p-e-b-r- ------------------------ Juli, avgust, septembar, 0
octombrie, noiembrie, decembrie. o--ob--- ---e--a- i ---em-ar. o_______ n_______ i d________ o-t-b-r- n-v-m-a- i d-c-m-a-. ----------------------------- oktobar, novembar i decembar. 0

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.