Dicționar de expresii

ro Numere ordinale   »   sl Vrstilni števniki

61 [şaizeci şi unu]

Numere ordinale

Numere ordinale

61 [enainšestdeset]

Vrstilni števniki

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Prima lună este ianuarie. P--i m-s-c-je j-nu-r. P___ m____ j_ j______ P-v- m-s-c j- j-n-a-. --------------------- Prvi mesec je januar. 0
A doua lună este februarie. Dru-i-m-s---j- ------r. D____ m____ j_ f_______ D-u-i m-s-c j- f-b-u-r- ----------------------- Drugi mesec je februar. 0
A treia lună este martie. Tre--- --sec -- -arec. T_____ m____ j_ m_____ T-e-j- m-s-c j- m-r-c- ---------------------- Tretji mesec je marec. 0
A patra lună este aprilie. Čet--- -------e-a-ril. Č_____ m____ j_ a_____ Č-t-t- m-s-c j- a-r-l- ---------------------- Četrti mesec je april. 0
A cincea lună este mai. Peti---s-c -- ma-. P___ m____ j_ m___ P-t- m-s-c j- m-j- ------------------ Peti mesec je maj. 0
A şasea lună este iunie. Šesti m--e--je -un--. Š____ m____ j_ j_____ Š-s-i m-s-c j- j-n-j- --------------------- Šesti mesec je junij. 0
Şase luni însumează o jumătate de an. Š-s- me--ce--je p---(-ol-v--a---e--. Š___ m______ j_ p__ (_________ l____ Š-s- m-s-c-v j- p-l (-o-o-i-a- l-t-. ------------------------------------ Šest mesecev je pol (polovica) leta. 0
ianuarie, februarie, martie, Januar- --br-ar- ma-e-, J______ f_______ m_____ J-n-a-, f-b-u-r- m-r-c- ----------------------- Januar, februar, marec, 0
aprilie, mai şi iunie. ap--l---a--in j-n--. a_____ m__ i_ j_____ a-r-l- m-j i- j-n-j- -------------------- april, maj in junij. 0
A şaptea lună este iulie. Sedm--me----je---li-. S____ m____ j_ j_____ S-d-i m-s-c j- j-l-j- --------------------- Sedmi mesec je julij. 0
A opta lună este august. O-m- me--- j--avgus-. O___ m____ j_ a______ O-m- m-s-c j- a-g-s-. --------------------- Osmi mesec je avgust. 0
A noua lună este septembrie. D-v-t- -es---je-septe----. D_____ m____ j_ s_________ D-v-t- m-s-c j- s-p-e-b-r- -------------------------- Deveti mesec je september. 0
A zecea lună este octombrie. Deseti-m--e- j- -kt--er. D_____ m____ j_ o_______ D-s-t- m-s-c j- o-t-b-r- ------------------------ Deseti mesec je oktober. 0
A unsprezecea lună este noiembrie. E--j--i mes-c-je ----m--r. E______ m____ j_ n________ E-a-s-i m-s-c j- n-v-m-e-. -------------------------- Enajsti mesec je november. 0
A douăsprezecea lună este decembrie. Dvanaj-t-----e--je --ce---r. D________ m____ j_ d________ D-a-a-s-i m-s-c j- d-c-m-e-. ---------------------------- Dvanajsti mesec je december. 0
Doisprezece luni însumează un an. Dv--aj------ec-v-j--e-o le--. D_______ m______ j_ e__ l____ D-a-a-s- m-s-c-v j- e-o l-t-. ----------------------------- Dvanajst mesecev je eno leto. 0
iulie, august, septembrie, Ju--j- --g-st, s-pt----r, J_____ a______ s_________ J-l-j- a-g-s-, s-p-e-b-r- ------------------------- Julij, avgust, september, 0
octombrie, noiembrie, decembrie. o-to---- n--em-er -- ---em--r. o_______ n_______ i_ d________ o-t-b-r- n-v-m-e- i- d-c-m-e-. ------------------------------ oktober, november in december. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Slovenă (1-100) MP3 Slovenă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.