Dicționar de expresii

ro Numere ordinale   »   hu Sorszámok

61 [şaizeci şi unu]

Numere ordinale

Numere ordinale

61 [hatvanegy]

Sorszámok

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Maghiară Joaca Mai mult
Prima lună este ianuarie. A- el-ő -ó--- a -----r. A_ e___ h____ a j______ A- e-s- h-n-p a j-n-á-. ----------------------- Az első hónap a január. 0
A doua lună este februarie. A--á--d-k-h--a- ---eb---r. A m______ h____ a f_______ A m-s-d-k h-n-p a f-b-u-r- -------------------------- A második hónap a február. 0
A treia lună este martie. A--a-m-d-k hó----- m-rc-u-. A h_______ h____ a m_______ A h-r-a-i- h-n-p a m-r-i-s- --------------------------- A harmadik hónap a március. 0
A patra lună este aprilie. A--egy---k-hón---a--á--i--s. A n_______ h____ a_ á_______ A n-g-e-i- h-n-p a- á-r-l-s- ---------------------------- A negyedik hónap az április. 0
A cincea lună este mai. A--öt-d---hóna- --má-u-. A_ ö_____ h____ a m_____ A- ö-ö-i- h-n-p a m-j-s- ------------------------ Az ötödik hónap a május. 0
A şasea lună este iunie. A----o-i--h------ j---u-. A h______ h____ a j______ A h-t-d-k h-n-p a j-n-u-. ------------------------- A hatodik hónap a június. 0
Şase luni însumează o jumătate de an. H-t-h-n-p -z-egy-félév. H__ h____ a_ e__ f_____ H-t h-n-p a- e-y f-l-v- ----------------------- Hat hónap az egy félév. 0
ianuarie, februarie, martie, J-nuá-- --br--r- ---c-u-, J______ f_______ m_______ J-n-á-, f-b-u-r- m-r-i-s- ------------------------- Január, február, március, 0
aprilie, mai şi iunie. á--il-s- -á-us és-jún---. á_______ m____ é_ j______ á-r-l-s- m-j-s é- j-n-u-. ------------------------- április, május és június. 0
A şaptea lună este iulie. A--e-e----hó--p a júli-s. A h______ h____ a j______ A h-t-d-k h-n-p a j-l-u-. ------------------------- A hetedik hónap a július. 0
A opta lună este august. A---olcad-k-h---- ---aug--ztus. A n________ h____ a_ a_________ A n-o-c-d-k h-n-p a- a-g-s-t-s- ------------------------------- A nyolcadik hónap az augusztus. 0
A noua lună este septembrie. A-k--en--d-k -ó--p - -----e-be-. A k_________ h____ a s__________ A k-l-n-e-i- h-n-p a s-e-t-m-e-. -------------------------------- A kilencedik hónap a szeptember. 0
A zecea lună este octombrie. A ti--d----ó--p-a- okt-b-r. A t______ h____ a_ o_______ A t-z-d-k h-n-p a- o-t-b-r- --------------------------- A tizedik hónap az október. 0
A unsprezecea lună este noiembrie. A-t--e-e-ye-i--hónap-a n--e-ber. A t___________ h____ a n________ A t-z-n-g-e-i- h-n-p a n-v-m-e-. -------------------------------- A tizenegyedik hónap a november. 0
A douăsprezecea lună este decembrie. A-ti---ke-t--ik-hón---a d-ce---r. A t____________ h____ a d________ A t-z-n-e-t-d-k h-n-p a d-c-m-e-. --------------------------------- A tizenkettedik hónap a december. 0
Doisprezece luni însumează un an. Tiz---ét hóna---z e-y--v. T_______ h____ a_ e__ é__ T-z-n-é- h-n-p a- e-y é-. ------------------------- Tizenkét hónap az egy év. 0
iulie, august, septembrie, Júl-us- aug-szt--- s----e--e-, J______ a_________ s__________ J-l-u-, a-g-s-t-s- s-e-t-m-e-, ------------------------------ Július, augusztus, szeptember, 0
octombrie, noiembrie, decembrie. okt-ber- nov-m--r és d-ce--er. o_______ n_______ é_ d________ o-t-b-r- n-v-m-e- é- d-c-m-e-. ------------------------------ október, november és december. 0

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.