Dicționar de expresii

ro Numere ordinale   »   sv Ordningstal

61 [şaizeci şi unu]

Numere ordinale

Numere ordinale

61 [sextioett]

Ordningstal

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Suedeză Joaca Mai mult
Prima lună este ianuarie. De---örst- må-ad-- ä- ja-ua-i. D__ f_____ m______ ä_ j_______ D-n f-r-t- m-n-d-n ä- j-n-a-i- ------------------------------ Den första månaden är januari. 0
A doua lună este februarie. D---a-----må-ade---- fe-r-a--. D__ a____ m______ ä_ f________ D-n a-d-a m-n-d-n ä- f-b-u-r-. ------------------------------ Den andra månaden är februari. 0
A treia lună este martie. D----r--j--m-nad-n--------. D__ t_____ m______ ä_ m____ D-n t-e-j- m-n-d-n ä- m-r-. --------------------------- Den tredje månaden är mars. 0
A patra lună este aprilie. D----j-r-------de---r -pril. D__ f_____ m______ ä_ a_____ D-n f-ä-d- m-n-d-n ä- a-r-l- ---------------------------- Den fjärde månaden är april. 0
A cincea lună este mai. D---fe--e mån--e- ----aj. D__ f____ m______ ä_ m___ D-n f-m-e m-n-d-n ä- m-j- ------------------------- Den femte månaden är maj. 0
A şasea lună este iunie. D---sjät---måna-e- -r-j-n-. D__ s_____ m______ ä_ j____ D-n s-ä-t- m-n-d-n ä- j-n-. --------------------------- Den sjätte månaden är juni. 0
Şase luni însumează o jumătate de an. Sex må-ad-r-----t---alvår. S__ m______ ä_ e__ h______ S-x m-n-d-r ä- e-t h-l-å-. -------------------------- Sex månader är ett halvår. 0
ianuarie, februarie, martie, Jan---i, fe-ru-ri,-ma--, J_______ f________ m____ J-n-a-i- f-b-u-r-, m-r-, ------------------------ Januari, februari, mars, 0
aprilie, mai şi iunie. ap---- -aj --h--u-i. a_____ m__ o__ j____ a-r-l- m-j o-h j-n-. -------------------- april, maj och juni. 0
A şaptea lună este iulie. D-n sj-nde -ån--en ä--ju-i. D__ s_____ m______ ä_ j____ D-n s-u-d- m-n-d-n ä- j-l-. --------------------------- Den sjunde månaden är juli. 0
A opta lună este august. D-n å-t-nd- ---a--n-ä---u-u-ti. D__ å______ m______ ä_ a_______ D-n å-t-n-e m-n-d-n ä- a-g-s-i- ------------------------------- Den åttonde månaden är augusti. 0
A noua lună este septembrie. De- --o-----å---e--ä--s-p-e-be-. D__ n_____ m______ ä_ s_________ D-n n-o-d- m-n-d-n ä- s-p-e-b-r- -------------------------------- Den nionde månaden är september. 0
A zecea lună este octombrie. De- --o-de-m-nad-- -- -k---e-. D__ t_____ m______ ä_ o_______ D-n t-o-d- m-n-d-n ä- o-t-b-r- ------------------------------ Den tionde månaden är oktober. 0
A unsprezecea lună este noiembrie. De- elf-- m--ade- är-no-e----. D__ e____ m______ ä_ n________ D-n e-f-e m-n-d-n ä- n-v-m-e-. ------------------------------ Den elfte månaden är november. 0
A douăsprezecea lună este decembrie. De- to---e m---d-- ä- --c-mbe-. D__ t_____ m______ ä_ d________ D-n t-l-t- m-n-d-n ä- d-c-m-e-. ------------------------------- Den tolfte månaden är december. 0
Doisprezece luni însumează un an. Tolv---n-d-- -- ett -r. T___ m______ ä_ e__ å__ T-l- m-n-d-r ä- e-t å-. ----------------------- Tolv månader är ett år. 0
iulie, august, septembrie, J---,-a-gu-ti, -ep--mb--, J____ a_______ s_________ J-l-, a-g-s-i- s-p-e-b-r- ------------------------- Juli, augusti, september, 0
octombrie, noiembrie, decembrie. o-t-b-r,---vem-er--ch de-e-ber. o_______ n_______ o__ d________ o-t-b-r- n-v-m-e- o-h d-c-m-e-. ------------------------------- oktober, november och december. 0

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.