Dicționar de expresii

ro Trecut 2   »   sq E shkuara 2

82 [optzeci şi doi]

Trecut 2

Trecut 2

82 [tetёdhjetёedy]

E shkuara 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Albaneză Joaca Mai mult
A trebuit să chemi o salvare? A--- du--j t--thё-r-sje njё--mbul-ncё? A t_ d____ t_ t________ n__ a_________ A t- d-h-j t- t-ё-r-s-e n-ё a-b-l-n-ё- -------------------------------------- A tё duhej tё thёrrisje njё ambulancё? 0
A trebuit să chemi doctorul? A-tё-duhej----t-ё-ris-e -jekun? A t_ d____ t_ t________ m______ A t- d-h-j t- t-ё-r-s-e m-e-u-? ------------------------------- A tё duhej tё thёrrisje mjekun? 0
A trebuit să chemi poliţia? A--ё--uh---t---hё----j---ol----ё? A t_ d____ t_ t________ p________ A t- d-h-j t- t-ё-r-s-e p-l-c-n-? --------------------------------- A tё duhej tё thёrrisje policinё? 0
Aveţi numărul de telefon? Mai înainte îl aveam încă. A-----ni nu--in e--e-----it- E-ki-ha-de-i para---k. A e k___ n_____ e t_________ E k____ d___ p___ p___ A e k-n- n-m-i- e t-l-f-n-t- E k-s-a d-r- p-r- p-k- --------------------------------------------------- A e keni numrin e telefonit? E kisha deri para pak. 0
Aveţi adresa? Mai înainte o aveam încă. A------- -d--sё---- ki--a d-r----ra--a-. A e k___ a_______ E k____ d___ p___ p___ A e k-n- a-r-s-n- E k-s-a d-r- p-r- p-k- ---------------------------------------- A e keni adresёn? E kisha deri para pak. 0
Aveţi harta oraşului? Mai înainte o aveam încă. A-- -e---pl-n-n-e qyt--it--- k-s-- deri ---- p--. A e k___ p_____ e q_______ E k____ d___ p___ p___ A e k-n- p-a-i- e q-t-t-t- E k-s-a d-r- p-r- p-k- ------------------------------------------------- A e keni planin e qytetit? E kisha deri para pak. 0
A veni la timp? El nu a putut veni la timp. A--rd-i--ё-------A- -uk -u-d tё --n-- n--k---. A e____ n_ k____ A_ n__ m___ t_ v____ n_ k____ A e-d-i n- k-h-? A- n-k m-n- t- v-n-e n- k-h-. ---------------------------------------------- A erdhi nё kohё? Ai nuk mund tё vinte nё kohё. 0
A găsit drumul? El nu a putut găsi drumul. A-e--jet- ------- -i --k-m--d--a --ent--rrugёn. A e g____ r______ A_ n__ m___ t_ g_____ r______ A e g-e-i r-u-ё-? A- n-k m-n- t- g-e-t- r-u-ё-. ----------------------------------------------- A e gjeti rrugёn? Ai nuk mund ta gjente rrugёn. 0
Te-a înţeles? El nu m-a putut înţelege. A--ё-k-p--- -- t-- -i --k m-nd--- -ё -upt----. A t_ k_____ a_ t__ A_ n__ m___ t_ m_ k________ A t- k-p-o- a- t-? A- n-k m-n- t- m- k-p-o-t-. ---------------------------------------------- A tё kuptoi ai ty? Ai nuk mund tё mё kuptonte. 0
De ce nu ai putut veni la timp? Ps- nu- --n-- -ё-------- -o--? P__ n__ m____ t_ v___ n_ k____ P-e n-k m-n-e t- v-j- n- k-h-? ------------------------------ Pse nuk munde tё vije nё kohё? 0
De ce nu ai putut găsi drumul? P-----k-m---e-ta--jej- -r--ёn? P__ n__ m____ t_ g____ r______ P-e n-k m-n-e t- g-e-e r-u-ё-? ------------------------------ Pse nuk munde ta gjeje rrugёn? 0
De ce nu l-ai putut înţelege? Pse--u- mun-- ta--u-toje-a-ё? P__ n__ m____ t_ k______ a___ P-e n-k m-n-e t- k-p-o-e a-ё- ----------------------------- Pse nuk munde ta kuptoje atё? 0
Nu am putut veni la timp deoarece nu a circulat nici un autobuz. N---m---a-t--v------ koh-- s---- s--i--te-a-t---s. N__ m____ t_ v___ n_ k____ s____ s_______ a_______ N-k m-n-a t- v-j- n- k-h-, s-p-e s-k-s-t- a-t-b-s- -------------------------------------------------- Nuk munda tё vija nё kohё, sepse s’kishte autobus. 0
Nu am putut găsi drumul deoarece nu am avut o hartă a oraşului. N-k-mu----ta g-eja --u---, s-pse s’--s-a p-an qy--t-. N__ m____ t_ g____ r______ s____ s______ p___ q______ N-k m-n-a t- g-e-a r-u-ё-, s-p-e s-k-s-a p-a- q-t-t-. ----------------------------------------------------- Nuk munda ta gjeja rrugёn, sepse s’kisha plan qyteti. 0
Nu l-am putut înţelege deoarece muzica era aşa de tare. N-k mu----t- k-p--ja,--ep-e-muzi-- ---te e-l---ё. N__ m____ t_ k_______ s____ m_____ i____ e l_____ N-k m-n-a t- k-p-o-a- s-p-e m-z-k- i-h-e e l-r-ё- ------------------------------------------------- Nuk munda ta kuptoja, sepse muzika ishte e lartё. 0
A trebuit să iau un taxi. M-u-de-h-t- --rr-- -jё-ta-s-. M__ d___ t_ m_____ n__ t_____ M-u d-s- t- m-r-j- n-ё t-k-i- ----------------------------- M’u desh tё merrja njё taksi. 0
A trebuit să cumpăr o hartă a oraşului. M’- des---ё--lija nj---l---qy---i. M__ d___ t_ b____ n__ p___ q______ M-u d-s- t- b-i-a n-ё p-a- q-t-t-. ---------------------------------- M’u desh tё blija njё plan qyteti. 0
A trebuit să opresc radioul. M’- -e-h--- f-kja --di-n. M__ d___ t_ f____ r______ M-u d-s- t- f-k-a r-d-o-. ------------------------- M’u desh tё fikja radion. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Albaneză (1-100) MP3 Albaneză (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţăm limbile străine mai bine în străinătate!

Adulţii nu învaţă limbile străine atât de uşor ca şi copiii. Dezvoltarea creierului lor este completă. De aceea este mai greu să facă noi conexiuni. Dar totuşi, mai putem învăţa limbi străine şi ca adulţi! Pentru asta, trebuie să călătorim în ţara unde aceea limbă este vorbită. O limbă străină se învaţă mai bine în străinătate. Cei care şi-au făcut vacanţele în străinătate ştiu asta. Învăţăm o nouă limbă mult mai repede în mediul ei natural. Un nou studiu a ajuns la un rezultat interesant. Acesta arată că putem învăţa diferit o limbă în strainătate. Creierul poate procesa limba străină ca şi cum ar fi limba maternă. Cercetătorii au crezut mult timp că există mai multe procese diferite de învăţare. Un experiment dovedeşte acest lucru. Un grup de subiecţi trebuia să înveţe o limbă inventată. O parte din subiecţi au mers regulat la cursuri. Cealaltă parte, a învăţat într-un mediu-simulat străin. Aceşti subiecţi trebuiau să se orienteze în acest mediu străin. Toţi oamenii cu care intrau în contact vorbeau noua limbă. Subiecţii erau elevi atipici. Ei aparţineau unei comuniţăţi de vorbitori. Astfel, ei erau obligaţi să se descurce rapid în noua limbă. Apoi, elevii au fost testaţi. Cele două grupuri au obţinut cunoştinţe asemănătoare în ceea ce priveşte noua limbă. Dar creierul procesa diferit limba străină. Activitatea corticală era mai vizibilă pentru cei care au învăţat ‘în străinătate’. Creierul lor trata gramatica limbii străine ca şi gramatica limbii materne. Au fost identificate aceleaşi mecanisme ca cele ale vorbitorilor nativi. O vacanţă lingvistică este cea mai frumoasă şi eficientă formă de a învăţa.