Dicționar de expresii

ro Trecut 2   »   lv Pagātne 2

82 [optzeci şi doi]

Trecut 2

Trecut 2

82 [astoņdesmit divi]

Pagātne 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Letonă Joaca Mai mult
A trebuit să chemi o salvare? Va- -e- bij---ā-zsau- ---ā--alī---b-? V__ t__ b___ j_______ ā___ p_________ V-i t-v b-j- j-i-s-u- ā-r- p-l-d-ī-a- ------------------------------------- Vai tev bija jāizsauc ātrā palīdzība? 0
A trebuit să chemi doctorul? Va---ev -ija-j-i--a----r--s? V__ t__ b___ j_______ ā_____ V-i t-v b-j- j-i-s-u- ā-s-s- ---------------------------- Vai tev bija jāizsauc ārsts? 0
A trebuit să chemi poliţia? Va----v-bija jā----u----lici-a? V__ t__ b___ j_______ p________ V-i t-v b-j- j-i-s-u- p-l-c-j-? ------------------------------- Vai tev bija jāizsauc policija? 0
Aveţi numărul de telefon? Mai înainte îl aveam încă. Vai-J--s ---t-lef--a-n-m-r-? T-kk- vē---i-a. V__ J___ i_ t_______ n______ T____ v__ b____ V-i J-m- i- t-l-f-n- n-m-r-? T-k-o v-l b-j-. -------------------------------------------- Vai Jums ir telefona numurs? Tikko vēl bija. 0
Aveţi adresa? Mai înainte o aveam încă. Va--Jums-ir -d-e-e? --kk- --l -i--. V__ J___ i_ a______ T____ v__ b____ V-i J-m- i- a-r-s-? T-k-o v-l b-j-. ----------------------------------- Vai Jums ir adrese? Tikko vēl bija. 0
Aveţi harta oraşului? Mai înainte o aveam încă. Vai-J--- -- p-lsēt-s------- --k-o-v-l ---a. V__ J___ i_ p_______ p_____ T____ v__ b____ V-i J-m- i- p-l-ē-a- p-ā-s- T-k-o v-l b-j-. ------------------------------------------- Vai Jums ir pilsētas plāns? Tikko vēl bija. 0
A veni la timp? El nu a putut veni la timp. Vai-v--- a--ā-a l--kā- V-ņš ----rē---a-n-----a-kā. V__ v___ a_____ l_____ V___ n_______ a_____ l_____ V-i v-ņ- a-n-c- l-i-ā- V-ņ- n-v-r-j- a-n-k- l-i-ā- -------------------------------------------------- Vai viņš atnāca laikā? Viņš nevarēja atnākt laikā. 0
A găsit drumul? El nu a putut găsi drumul. V-i -iņ---tr-d---e-u?-V--š---v-------t-as--ce--. V__ v___ a_____ c____ V___ n_______ a_____ c____ V-i v-ņ- a-r-d- c-ļ-? V-ņ- n-v-r-j- a-r-s- c-ļ-. ------------------------------------------------ Vai viņš atrada ceļu? Viņš nevarēja atrast ceļu. 0
Te-a înţeles? El nu m-a putut înţelege. Vai--iņš-t-v---apra--? ---š-ne--rēj- ---- ----ast. V__ v___ t___ s_______ V___ n_______ m___ s_______ V-i v-ņ- t-v- s-p-a-a- V-ņ- n-v-r-j- m-n- s-p-a-t- -------------------------------------------------- Vai viņš tevi saprata? Viņš nevarēja mani saprast. 0
De ce nu ai putut veni la timp? Kā--c t--n----ēj- -t-āk- l-i-ā? K____ t_ n_______ a_____ l_____ K-p-c t- n-v-r-j- a-n-k- l-i-ā- ------------------------------- Kāpēc tu nevarēji atnākt laikā? 0
De ce nu ai putut găsi drumul? Kā-ē- t--n-va-ēj- a-rast-c--u? K____ t_ n_______ a_____ c____ K-p-c t- n-v-r-j- a-r-s- c-ļ-? ------------------------------ Kāpēc tu nevarēji atrast ceļu? 0
De ce nu l-ai putut înţelege? Kāp---tu-----r------ņ----ra--? K____ t_ n_______ v___ s______ K-p-c t- n-v-r-j- v-ņ- s-r-s-? ------------------------------ Kāpēc tu nevarēji viņu sprast? 0
Nu am putut veni la timp deoarece nu a circulat nici un autobuz. E---e-a--ju-at-----la--ā- j----n-c--a-t-bu--. E_ n_______ a_____ l_____ j_ n_____ a________ E- n-v-r-j- a-n-k- l-i-ā- j- n-n-c- a-t-b-s-. --------------------------------------------- Es nevarēju atnākt laikā, jo nenāca autobuss. 0
Nu am putut găsi drumul deoarece nu am avut o hartă a oraşului. E--nev-rēj- --r-s----ļ-- -o-man--ebija-pils---- ---na. E_ n_______ a_____ c____ j_ m__ n_____ p_______ p_____ E- n-v-r-j- a-r-s- c-ļ-, j- m-n n-b-j- p-l-ē-a- p-ā-a- ------------------------------------------------------ Es nevarēju atrast ceļu, jo man nebija pilsētas plāna. 0
Nu l-am putut înţelege deoarece muzica era aşa de tare. E---e-arēju---ņ- sa-r-st---o---zik---i-a---k-s-a--. E_ n_______ v___ s_______ j_ m_____ b___ t__ s_____ E- n-v-r-j- v-ņ- s-p-a-t- j- m-z-k- b-j- t-k s-a-a- --------------------------------------------------- Es nevarēju viņu saprast, jo mūzika bija tik skaļa. 0
A trebuit să iau un taxi. Ma----j- j-ņ-- t-k-o-e-rs. M__ b___ j____ t__________ M-n b-j- j-ņ-m t-k-o-e-r-. -------------------------- Man bija jāņem taksometrs. 0
A trebuit să cumpăr o hartă a oraşului. M----ija-j-nop-rk ---sē----p-ā--. M__ b___ j_______ p_______ p_____ M-n b-j- j-n-p-r- p-l-ē-a- p-ā-s- --------------------------------- Man bija jānopērk pilsētas plāns. 0
A trebuit să opresc radioul. Man--ija ---z-l--- radio. M__ b___ j________ r_____ M-n b-j- j-i-s-ē-z r-d-o- ------------------------- Man bija jāizslēdz radio. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Letonă (1-100) MP3 Letonă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţăm limbile străine mai bine în străinătate!

Adulţii nu învaţă limbile străine atât de uşor ca şi copiii. Dezvoltarea creierului lor este completă. De aceea este mai greu să facă noi conexiuni. Dar totuşi, mai putem învăţa limbi străine şi ca adulţi! Pentru asta, trebuie să călătorim în ţara unde aceea limbă este vorbită. O limbă străină se învaţă mai bine în străinătate. Cei care şi-au făcut vacanţele în străinătate ştiu asta. Învăţăm o nouă limbă mult mai repede în mediul ei natural. Un nou studiu a ajuns la un rezultat interesant. Acesta arată că putem învăţa diferit o limbă în strainătate. Creierul poate procesa limba străină ca şi cum ar fi limba maternă. Cercetătorii au crezut mult timp că există mai multe procese diferite de învăţare. Un experiment dovedeşte acest lucru. Un grup de subiecţi trebuia să înveţe o limbă inventată. O parte din subiecţi au mers regulat la cursuri. Cealaltă parte, a învăţat într-un mediu-simulat străin. Aceşti subiecţi trebuiau să se orienteze în acest mediu străin. Toţi oamenii cu care intrau în contact vorbeau noua limbă. Subiecţii erau elevi atipici. Ei aparţineau unei comuniţăţi de vorbitori. Astfel, ei erau obligaţi să se descurce rapid în noua limbă. Apoi, elevii au fost testaţi. Cele două grupuri au obţinut cunoştinţe asemănătoare în ceea ce priveşte noua limbă. Dar creierul procesa diferit limba străină. Activitatea corticală era mai vizibilă pentru cei care au învăţat ‘în străinătate’. Creierul lor trata gramatica limbii străine ca şi gramatica limbii materne. Au fost identificate aceleaşi mecanisme ca cele ale vorbitorilor nativi. O vacanţă lingvistică este cea mai frumoasă şi eficientă formă de a învăţa.