Aveţi numărul de telefon? Mai înainte îl aveam încă.
Имате ли ---ј те---он-?----ав- сам га и-а- /--м-л-.
И____ л_ б___ т________ У_____ с__ г_ и___ / и_____
И-а-е л- б-о- т-л-ф-н-? У-р-в- с-м г- и-а- / и-а-а-
---------------------------------------------------
Имате ли број телефона? Управо сам га имао / имала. 0 Imat- ----r----e-ef--a?---r--o --m ga i--- /--ma--.I____ l_ b___ t________ U_____ s__ g_ i___ / i_____I-a-e l- b-o- t-l-f-n-? U-r-v- s-m g- i-a- / i-a-a----------------------------------------------------Imate li broj telefona? Upravo sam ga imao / imala.
Mai multe limbi
Faceți clic pe un steag!
Aveţi numărul de telefon? Mai înainte îl aveam încă.
Имате ли број телефона? Управо сам га имао / имала.
Imate li broj telefona? Upravo sam ga imao / imala.
У Вас есть карта города? Она у меня только что была.
A veni la timp? El nu a putut veni la timp.
Да л- -- дошао н----е-е--Он --је----а- д----на---е--.
Д_ л_ ј_ д____ н_ в_____ О_ н___ м____ д___ н_ в_____
Д- л- ј- д-ш-о н- в-е-е- О- н-ј- м-г-о д-ћ- н- в-е-е-
-----------------------------------------------------
Да ли је дошао на време? Он није могао доћи на време. 0 Da-li j- do--- na-v---e?-O--nij---o------ći -a------.D_ l_ j_ d____ n_ v_____ O_ n___ m____ d___ n_ v_____D- l- j- d-š-o n- v-e-e- O- n-j- m-g-o d-c-i n- v-e-e-------------------------------------------------------Da li je došao na vreme? On nije mogao doći na vreme.
Mai multe limbi
Faceți clic pe un steag!
A veni la timp? El nu a putut veni la timp.
Да ли је дошао на време? Он није могао доћи на време.
Da li je došao na vreme? On nije mogao doći na vreme.
Да-л--т---- о---азуме-- О---е н-је м-г-о-----ме-и.
Д_ л_ т_ ј_ о_ р_______ О_ м_ н___ м____ р________
Д- л- т- ј- о- р-з-м-о- О- м- н-ј- м-г-о р-з-м-т-.
--------------------------------------------------
Да ли те је он разумео? Он ме није могао разумети. 0 D---i -- -e-on---z---o- O- -e-n-j-----ao --------.D_ l_ t_ j_ o_ r_______ O_ m_ n___ m____ r________D- l- t- j- o- r-z-m-o- O- m- n-j- m-g-o r-z-m-t-.--------------------------------------------------Da li te je on razumeo? On me nije mogao razumeti.
Mai multe limbi
Faceți clic pe un steag!
Te-a înţeles? El nu m-a putut înţelege.
Да ли те је он разумео? Он ме није могао разумети.
Da li te je on razumeo? On me nije mogao razumeti.
Я не мог / не могла найти дорогу, потому что у меня не было карты города.
Nu l-am putut înţelege deoarece muzica era aşa de tare.
Ја -а н---м---га----м---а р-з-м-ти, --р----м--и-а--ил---р--ла-на.
Ј_ г_ н____ м____ / м____ р________ ј__ ј_ м_____ б___ п_________
Ј- г- н-с-м м-г-о / м-г-а р-з-м-т-, ј-р ј- м-з-к- б-л- п-е-л-с-а-
-----------------------------------------------------------------
Ја га нисам могао / могла разумети, јер је музика била прегласна. 0 J- g---i--- --g-o-/-mog-----zum-ti--jer-j- m-z-k----l--p--glas--.J_ g_ n____ m____ / m____ r________ j__ j_ m_____ b___ p_________J- g- n-s-m m-g-o / m-g-a r-z-m-t-, j-r j- m-z-k- b-l- p-e-l-s-a------------------------------------------------------------------Ja ga nisam mogao / mogla razumeti, jer je muzika bila preglasna.
Mai multe limbi
Faceți clic pe un steag!
Nu l-am putut înţelege deoarece muzica era aşa de tare.
Ја га нисам могао / могла разумети, јер је музика била прегласна.
Ja ga nisam mogao / mogla razumeti, jer je muzika bila preglasna.
Adulţii nu învaţă limbile străine atât de uşor ca şi copiii.
Dezvoltarea creierului lor este completă.
De aceea este mai greu să facă noi conexiuni.
Dar totuşi, mai putem învăţa limbi străine şi ca adulţi!
Pentru asta, trebuie să călătorim în ţara unde aceea limbă este vorbită.
O limbă străină se învaţă mai bine în străinătate.
Cei care şi-au făcut vacanţele în străinătate ştiu asta.
Învăţăm o nouă limbă mult mai repede în mediul ei natural.
Un nou studiu a ajuns la un rezultat interesant.
Acesta arată că putem învăţa
diferit
o limbă în strainătate.
Creierul poate procesa limba străină ca şi cum ar fi limba maternă.
Cercetătorii au crezut mult timp că există mai multe procese diferite de învăţare.
Un experiment dovedeşte acest lucru.
Un grup de subiecţi trebuia să înveţe o limbă inventată.
O parte din subiecţi au mers regulat la cursuri.
Cealaltă parte, a învăţat într-un mediu-simulat străin.
Aceşti subiecţi trebuiau să se orienteze în acest mediu străin.
Toţi oamenii cu care intrau în contact vorbeau noua limbă.
Subiecţii erau elevi atipici.
Ei aparţineau unei comuniţăţi de vorbitori.
Astfel, ei erau obligaţi să se descurce rapid în noua limbă.
Apoi, elevii au fost testaţi.
Cele două grupuri au obţinut cunoştinţe asemănătoare în ceea ce priveşte noua limbă.
Dar creierul procesa diferit limba străină.
Activitatea corticală era mai vizibilă pentru cei care au învăţat ‘în străinătate’.
Creierul lor trata gramatica limbii străine ca şi gramatica limbii materne.
Au fost identificate aceleaşi mecanisme ca cele ale vorbitorilor nativi.
O vacanţă lingvistică este cea mai frumoasă şi eficientă formă de a învăţa.