Dicționar de expresii

ro Trecut 2   »   el Παρελθοντικός χρόνος 2

82 [optzeci şi doi]

Trecut 2

Trecut 2

82 [ογδόντα δύο]

82 [ogdónta dýo]

Παρελθοντικός χρόνος 2

Parelthontikós chrónos 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
A trebuit să chemi o salvare? Χ-ει-σ-η-ε-----α--σει- -----οφό--; Χ_________ ν_ κ_______ α__________ Χ-ε-ά-τ-κ- ν- κ-λ-σ-ι- α-θ-ν-φ-ρ-; ---------------------------------- Χρειάστηκε να καλέσεις ασθενοφόρο; 0
Chr--á---ke------l----s----h--o--ó-o? C__________ n_ k_______ a____________ C-r-i-s-ē-e n- k-l-s-i- a-t-e-o-h-r-? ------------------------------------- Chreiástēke na kaléseis asthenophóro?
A trebuit să chemi doctorul? Χ-ε-άσ-ηκε--α --λ-σε-ς --ν ------; Χ_________ ν_ κ_______ τ__ γ______ Χ-ε-ά-τ-κ- ν- κ-λ-σ-ι- τ-ν γ-α-ρ-; ---------------------------------- Χρειάστηκε να καλέσεις τον γιατρό; 0
Chrei----k- n--k-l-se---t-n g-a-r-? C__________ n_ k_______ t__ g______ C-r-i-s-ē-e n- k-l-s-i- t-n g-a-r-? ----------------------------------- Chreiástēke na kaléseis ton giatró?
A trebuit să chemi poliţia? Χ-ει----κ- να-κα-έσεις τ-ν-ασ-υν-μί-; Χ_________ ν_ κ_______ τ__ α_________ Χ-ε-ά-τ-κ- ν- κ-λ-σ-ι- τ-ν α-τ-ν-μ-α- ------------------------------------- Χρειάστηκε να καλέσεις την αστυνομία; 0
Chr----tēk---- ka-és-i--tē--a-t-n--ía? C__________ n_ k_______ t__ a_________ C-r-i-s-ē-e n- k-l-s-i- t-n a-t-n-m-a- -------------------------------------- Chreiástēke na kaléseis tēn astynomía?
Aveţi numărul de telefon? Mai înainte îl aveam încă. Έ--τ- -----ύμε-----ό-------α τ----χα. Έ____ τ_ ν_______ Μ____ τ___ τ_ ε____ Έ-ε-ε τ- ν-ύ-ε-ο- Μ-λ-ς τ-ρ- τ- ε-χ-. ------------------------------------- Έχετε το νούμερο; Μόλις τώρα το είχα. 0
Éche-- to n-ú-e-o---ó--- t--- to -í-ha. É_____ t_ n_______ M____ t___ t_ e_____ É-h-t- t- n-ú-e-o- M-l-s t-r- t- e-c-a- --------------------------------------- Échete to noúmero? Mólis tṓra to eícha.
Aveţi adresa? Mai înainte o aveam încă. Έ---ε-τη-δ---θ--σ-; ---ις ---- -----ί-α. Έ____ τ_ δ_________ Μ____ τ___ τ__ ε____ Έ-ε-ε τ- δ-ε-θ-ν-η- Μ-λ-ς τ-ρ- τ-ν ε-χ-. ---------------------------------------- Έχετε τη διεύθυνση; Μόλις τώρα την είχα. 0
Éc-e-e----die--hy-s-- -ól----ṓr- -ē--eíc--. É_____ t_ d__________ M____ t___ t__ e_____ É-h-t- t- d-e-t-y-s-? M-l-s t-r- t-n e-c-a- ------------------------------------------- Échete tē dieúthynsē? Mólis tṓra tēn eícha.
Aveţi harta oraşului? Mai înainte o aveam încă. Έχε-ε--ον ---τη της-πό-η-? Μό--ς --ρα-τ----ίχ-. Έ____ τ__ χ____ τ__ π_____ Μ____ τ___ τ__ ε____ Έ-ε-ε τ-ν χ-ρ-η τ-ς π-λ-ς- Μ-λ-ς τ-ρ- τ-ν ε-χ-. ----------------------------------------------- Έχετε τον χάρτη της πόλης? Μόλις τώρα τον είχα. 0
É-he-e --- ch-r-ē-t-s --lē-- M-l-- -ṓra-t---e-c--. É_____ t__ c_____ t__ p_____ M____ t___ t__ e_____ É-h-t- t-n c-á-t- t-s p-l-s- M-l-s t-r- t-n e-c-a- -------------------------------------------------- Échete ton chártē tēs pólēs? Mólis tṓra ton eícha.
A veni la timp? El nu a putut veni la timp. Ήρ-ε---ην-ώρ----υ; --ν μπ---σ---α-έ-θ-ι -την ώ-α ---. Ή___ σ___ ώ__ τ___ Δ__ μ______ ν_ έ____ σ___ ώ__ τ___ Ή-θ- σ-η- ώ-α τ-υ- Δ-ν μ-ό-ε-ε ν- έ-θ-ι σ-η- ώ-α τ-υ- ----------------------------------------------------- Ήρθε στην ώρα του; Δεν μπόρεσε να έρθει στην ώρα του. 0
Ḗrt-- -tēn-ṓ-a---u?--en------s- ---ért--i st-n--r- t--. Ḗ____ s___ ṓ__ t___ D__ m______ n_ é_____ s___ ṓ__ t___ Ḗ-t-e s-ē- ṓ-a t-u- D-n m-ó-e-e n- é-t-e- s-ē- ṓ-a t-u- ------------------------------------------------------- Ḗrthe stēn ṓra tou? Den mpórese na érthei stēn ṓra tou.
A găsit drumul? El nu a putut găsi drumul. Βρή-ε --ν-δ------Δ---μ-ό-----ν--β--- --- δρ-μ-. Β____ τ__ δ_____ Δ__ μ______ ν_ β___ τ__ δ_____ Β-ή-ε τ-ν δ-ό-ο- Δ-ν μ-ό-ε-ε ν- β-ε- τ-ν δ-ό-ο- ----------------------------------------------- Βρήκε τον δρόμο; Δεν μπόρεσε να βρει τον δρόμο. 0
B---e---n d--mo?-Den-mp--ese-n----ei to- -----. B____ t__ d_____ D__ m______ n_ b___ t__ d_____ B-ḗ-e t-n d-ó-o- D-n m-ó-e-e n- b-e- t-n d-ó-o- ----------------------------------------------- Brḗke ton drómo? Den mpórese na brei ton drómo.
Te-a înţeles? El nu m-a putut înţelege. Σ--κ---λ--ε---εν -πόρ-σ- -α -- κ-τ---βε-. Σ_ κ________ Δ__ μ______ ν_ μ_ κ_________ Σ- κ-τ-λ-β-; Δ-ν μ-ό-ε-ε ν- μ- κ-τ-λ-β-ι- ----------------------------------------- Σε κατάλαβε; Δεν μπόρεσε να με καταλάβει. 0
S--k-tál-b-- -en-mpór-s- -a -e-ka--l----. S_ k________ D__ m______ n_ m_ k_________ S- k-t-l-b-? D-n m-ó-e-e n- m- k-t-l-b-i- ----------------------------------------- Se katálabe? Den mpórese na me katalábei.
De ce nu ai putut veni la timp? Γ--τί -ε--μ-ό-ε------ --θ-ι-----ν--ρα--ου; Γ____ δ__ μ_______ ν_ έ_____ σ___ ώ__ σ___ Γ-α-ί δ-ν μ-ό-ε-ε- ν- έ-θ-ι- σ-η- ώ-α σ-υ- ------------------------------------------ Γιατί δεν μπόρεσες να έρθεις στην ώρα σου; 0
Gia-í --n -p-r--es--a érth-i- -t-n-ṓ-- sou? G____ d__ m_______ n_ é______ s___ ṓ__ s___ G-a-í d-n m-ó-e-e- n- é-t-e-s s-ē- ṓ-a s-u- ------------------------------------------- Giatí den mpóreses na értheis stēn ṓra sou?
De ce nu ai putut găsi drumul? Γιατ- ----μπ--ε-----α β-ει--τ-- δ-όμ-; Γ____ δ__ μ_______ ν_ β____ τ__ δ_____ Γ-α-ί δ-ν μ-ό-ε-ε- ν- β-ε-ς τ-ν δ-ό-ο- -------------------------------------- Γιατί δεν μπόρεσες να βρεις τον δρόμο; 0
Gi--í--en mpó-------a--rei----n dr-mo? G____ d__ m_______ n_ b____ t__ d_____ G-a-í d-n m-ó-e-e- n- b-e-s t-n d-ó-o- -------------------------------------- Giatí den mpóreses na breis ton drómo?
De ce nu l-ai putut înţelege? Για-ί --- -πόρε--- ---τ-- --τ--ά----; Γ____ δ__ μ_______ ν_ τ__ κ__________ Γ-α-ί δ-ν μ-ό-ε-ε- ν- τ-ν κ-τ-λ-β-ι-; ------------------------------------- Γιατί δεν μπόρεσες να τον καταλάβεις; 0
Gi--- de---p--e-e- -- ton-kata-á-e-s? G____ d__ m_______ n_ t__ k__________ G-a-í d-n m-ó-e-e- n- t-n k-t-l-b-i-? ------------------------------------- Giatí den mpóreses na ton katalábeis?
Nu am putut veni la timp deoarece nu a circulat nici un autobuz. Δεν-μ--ρ--- -- ε-μαι --η- ώρα-μ-- -πε--- δεν --ή--ε-λ--φο----. Δ__ μ______ ν_ ε____ σ___ ώ__ μ__ ε_____ δ__ υ_____ λ_________ Δ-ν μ-ό-ε-α ν- ε-μ-ι σ-η- ώ-α μ-υ ε-ε-δ- δ-ν υ-ή-χ- λ-ω-ο-ε-ο- -------------------------------------------------------------- Δεν μπόρεσα να είμαι στην ώρα μου επειδή δεν υπήρχε λεωφορείο. 0
D-- mpó--s--n---í-a-----n-ṓ-- mou-e--id- ----y-ḗr-h--leōp-or-í-. D__ m______ n_ e____ s___ ṓ__ m__ e_____ d__ y______ l__________ D-n m-ó-e-a n- e-m-i s-ē- ṓ-a m-u e-e-d- d-n y-ḗ-c-e l-ō-h-r-í-. ---------------------------------------------------------------- Den mpóresa na eímai stēn ṓra mou epeidḗ den ypḗrche leōphoreío.
Nu am putut găsi drumul deoarece nu am avut o hartă a oraşului. Δ-- --ό-εσ---α β---τ- δρ--- επ-ι-ή-δ---ε--- ---τ-. Δ__ μ______ ν_ β__ τ_ δ____ ε_____ δ__ ε___ χ_____ Δ-ν μ-ό-ε-α ν- β-ω τ- δ-ό-ο ε-ε-δ- δ-ν ε-χ- χ-ρ-η- -------------------------------------------------- Δεν μπόρεσα να βρω το δρόμο επειδή δεν είχα χάρτη. 0
De---pó-e-a -- brō t- dróm- epe-d--den eí--a c-á-tē. D__ m______ n_ b__ t_ d____ e_____ d__ e____ c______ D-n m-ó-e-a n- b-ō t- d-ó-o e-e-d- d-n e-c-a c-á-t-. ---------------------------------------------------- Den mpóresa na brō to drómo epeidḗ den eícha chártē.
Nu l-am putut înţelege deoarece muzica era aşa de tare. Δ-ν-μπ---σ------ον---τ--άβω--π-ι-ή-η μουσ--- ---ν--ολύ δυνα-ά. Δ__ μ______ ν_ τ__ κ_______ ε_____ η μ______ ή___ π___ δ______ Δ-ν μ-ό-ε-α ν- τ-ν κ-τ-λ-β- ε-ε-δ- η μ-υ-ι-ή ή-α- π-λ- δ-ν-τ-. -------------------------------------------------------------- Δεν μπόρεσα να τον καταλάβω επειδή η μουσική ήταν πολύ δυνατά. 0
D-n-mpó-e----a --n kat-láb- e---dḗ-- ---sikḗ --an p-----y-a-á. D__ m______ n_ t__ k_______ e_____ ē m______ ḗ___ p___ d______ D-n m-ó-e-a n- t-n k-t-l-b- e-e-d- ē m-u-i-ḗ ḗ-a- p-l- d-n-t-. -------------------------------------------------------------- Den mpóresa na ton katalábō epeidḗ ē mousikḗ ḗtan polý dynatá.
A trebuit să iau un taxi. Έπρεπ-----π--ω-----. Έ_____ ν_ π___ τ____ Έ-ρ-π- ν- π-ρ- τ-ξ-. -------------------- Έπρεπε να πάρω ταξί. 0
É--e----- --rō---xí. É_____ n_ p___ t____ É-r-p- n- p-r- t-x-. -------------------- Éprepe na párō taxí.
A trebuit să cumpăr o hartă a oraşului. Έ-ρεπ--να--γο-ά----άρτ-. Έ_____ ν_ α______ χ_____ Έ-ρ-π- ν- α-ο-ά-ω χ-ρ-η- ------------------------ Έπρεπε να αγοράσω χάρτη. 0
É-r-pe n--a--r--- chártē. É_____ n_ a______ c______ É-r-p- n- a-o-á-ō c-á-t-. ------------------------- Éprepe na agorásō chártē.
A trebuit să opresc radioul. Έ-ρεπε να--------τ- --δι-. Έ_____ ν_ κ_____ τ_ ρ_____ Έ-ρ-π- ν- κ-ε-σ- τ- ρ-δ-ο- -------------------------- Έπρεπε να κλείσω το ράδιο. 0
Épr-p--na k----ō-t- -----. É_____ n_ k_____ t_ r_____ É-r-p- n- k-e-s- t- r-d-o- -------------------------- Éprepe na kleísō to rádio.

Învăţăm limbile străine mai bine în străinătate!

Adulţii nu învaţă limbile străine atât de uşor ca şi copiii. Dezvoltarea creierului lor este completă. De aceea este mai greu să facă noi conexiuni. Dar totuşi, mai putem învăţa limbi străine şi ca adulţi! Pentru asta, trebuie să călătorim în ţara unde aceea limbă este vorbită. O limbă străină se învaţă mai bine în străinătate. Cei care şi-au făcut vacanţele în străinătate ştiu asta. Învăţăm o nouă limbă mult mai repede în mediul ei natural. Un nou studiu a ajuns la un rezultat interesant. Acesta arată că putem învăţa diferit o limbă în strainătate. Creierul poate procesa limba străină ca şi cum ar fi limba maternă. Cercetătorii au crezut mult timp că există mai multe procese diferite de învăţare. Un experiment dovedeşte acest lucru. Un grup de subiecţi trebuia să înveţe o limbă inventată. O parte din subiecţi au mers regulat la cursuri. Cealaltă parte, a învăţat într-un mediu-simulat străin. Aceşti subiecţi trebuiau să se orienteze în acest mediu străin. Toţi oamenii cu care intrau în contact vorbeau noua limbă. Subiecţii erau elevi atipici. Ei aparţineau unei comuniţăţi de vorbitori. Astfel, ei erau obligaţi să se descurce rapid în noua limbă. Apoi, elevii au fost testaţi. Cele două grupuri au obţinut cunoştinţe asemănătoare în ceea ce priveşte noua limbă. Dar creierul procesa diferit limba străină. Activitatea corticală era mai vizibilă pentru cei care au învăţat ‘în străinătate’. Creierul lor trata gramatica limbii străine ca şi gramatica limbii materne. Au fost identificate aceleaşi mecanisme ca cele ale vorbitorilor nativi. O vacanţă lingvistică este cea mai frumoasă şi eficientă formă de a învăţa.