Dicționar de expresii

ro În oraş   »   nn I byen

25 [douăzeci şi cinci]

În oraş

În oraş

25 [tjuefem]

I byen

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Vreau să merg la gară. Eg v-l --l-togs-------n. E_ v__ t__ t____________ E- v-l t-l t-g-t-s-o-e-. ------------------------ Eg vil til togstasjonen. 0
Vreau să merg la aeroport. Eg v-l-t------pl--se-. E_ v__ t__ f__________ E- v-l t-l f-y-l-s-e-. ---------------------- Eg vil til flyplassen. 0
Vreau să merg în centrul oraşului. Eg vil t-l-----ru-. E_ v__ t__ s_______ E- v-l t-l s-n-r-m- ------------------- Eg vil til sentrum. 0
Cum ajung la gară? K------ -je- e---il --g-ta----en? K______ k___ e_ t__ t____________ K-r-e-s k-e- e- t-l t-g-t-s-o-e-? --------------------------------- Korleis kjem eg til togstasjonen? 0
Cum ajung la aeroport? Korlei----em----t-- -ly-lass-n? K______ k___ e_ t__ f__________ K-r-e-s k-e- e- t-l f-y-l-s-e-? ------------------------------- Korleis kjem eg til flyplassen? 0
Cum ajung în centrul oraşului? Kor-e-s--jem e- --- s--tr--? K______ k___ e_ t__ s_______ K-r-e-s k-e- e- t-l s-n-r-m- ---------------------------- Korleis kjem eg til sentrum? 0
Am nevoie de un taxi. Eg-t--ng ---dr--j-. E_ t____ e_ d______ E- t-e-g e- d-o-j-. ------------------- Eg treng ei drosje. 0
Am nevoie de o hartă. E--t-en- --t -a-- o--r---e-. E_ t____ e__ k___ o___ b____ E- t-e-g e-t k-r- o-e- b-e-. ---------------------------- Eg treng eit kart over byen. 0
Am nevoie de un hotel. Eg --e-g-ei--hot--l. E_ t____ e__ h______ E- t-e-g e-t h-t-l-. -------------------- Eg treng eit hotell. 0
Vreau să închiriez o maşină. Eg vi- gje--- -ei-- e---b-l. E_ v__ g_____ l____ e__ b___ E- v-l g-e-n- l-i-e e-n b-l- ---------------------------- Eg vil gjerne leige ein bil. 0
Aici este cartea mea de credit. H---e- --------or----m-t-. H__ e_ k____________ m____ H-r e- k-e-i-t-o-t-t m-t-. -------------------------- Her er kredittkortet mitt. 0
Aici este permisul meu auto. Her-er---r---o--e- m--t. H__ e_ f__________ m____ H-r e- f-r-r-o-t-t m-t-. ------------------------ Her er førarkortet mitt. 0
Ce este de văzut în oraş? Kva-er--et-å s-å-i----n? K__ e_ d__ å s__ i b____ K-a e- d-t å s-å i b-e-? ------------------------ Kva er det å sjå i byen? 0
Mergeţi în centrul istoric. G--- ---l--yen. G_ i g_________ G- i g-m-e-y-n- --------------- Gå i gamlebyen. 0
Faceţi un tur al oraşului. D---p- om-i--n--i----n. D__ p_ o_______ i b____ D-a p- o-v-s-n- i b-e-. ----------------------- Dra på omvising i byen. 0
Mergeţi în port. Gå--il h-m-a. G_ t__ h_____ G- t-l h-m-a- ------------- Gå til hamna. 0
Faceţi un tur al portului. D-a -å-bå--mv-----. D__ p_ b___________ D-a p- b-t-m-i-i-g- ------------------- Dra på båtomvising. 0
Ce obiective turistice mai există? K-- ann--er---rd- - -j-? K__ a___ e_ v____ å s___ K-a a-n- e- v-r-t å s-å- ------------------------ Kva anna er verdt å sjå? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Nynorsk (1-100) MP3 Nynorsk (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile slave

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă slavă. Limbile slave fac parte din limbile indo-europene. Există aproximativ 20 de limbi slave. Cea mai importantă dintre ele este rusa. Rusa este limba maternă a peste 150 milioane de persoane. Urmează poloneza şi ucraineana, vorbite de 50 milioane de persoane, fiecare. În lingvistică, limbile slave se împart îm mai multe grupe. Distingem între limbi slave occidentale, orientale şi meridionale. Limbile slave occidentale sunt poloneza, ceha şi slovaca. Rusa, ucraineana şi bielorusa sunt limbi slave orientale. Limbile slave meridionale sunt sârba, croata şi bulgara. Întâlnim şi alte limbi slave. Dar acestea sunt vorbite de relativ puţini oameni. Limbile slave au ca origine o protolimbă comună. Pornind de la aceasta, diferite limbi s-au dezvoltat relativ târziu. Acestea sunt mai tinere decât limbile germanice sau romane. O mare parte a vocabularului limbilor slave este asemănător. Acest lucru este datorat faptului că au fost separate relativ târziu unele de altele. Din punct de vedere ştiinţific, limbile slave sunt conservatoare. Acest lucru înseamnă că încă prezintă multe structuri vechi. Alte limbi indo-europene au pierdut aceste forme vechi. Iată de ce limbile slave sunt foarte interesante pentru cercetare. Datorită lor, putem trage anumite concluzii asupra limbilor mai antice. Cercetătorii încearcă să reconstituie limbile indo-europene. Una dintre caracteristicile limbilor slave este numărul mic de vocale. Pe de altă parte, acestea au un număr de sunete care nu există în alte limbi. Iată de ce vest-europenii au adesea dificultăţi cu pronunţia. Dar nu trebuie să vă îngrijoraţi, totul va fi bine! În poloneză: Wszystko będzie dobrze!
Știați?
Croata este o limbă slavă. Este strâns legată de sârbă, bosniacă și muntenegreană. Vorbitorii acestei limbi pot comunica cu ușurință între ei. De aceea, mulți lingviști consideră croata ca nefiind chiar o limbă proprie. Ei o consideră ca una din formele limbii sârbo-croate. Aproape 7 milioane de oameni din întreaga lume vorbesc croata. Această limbă este scrisă cu litere latine. Alfabetul croat are 30 de litere, și include câteva simboluri speciale. Ortografia strică se conformează cu pronunția cuvintelor. Aceasta este adevărat și pentru limbile împrumutate din alte limbi. Accentul în limba croată se pune melodic. Asta înseamnă că tonul este crucial în intonație. Gramatica are șapte cazuri și nu este întotdeauna ușoară. Merită să învățați croata, totuși! Croația este o țară minunată pentru o vacanță!