Dicționar de expresii

ro La medic   »   nn Hjå legen

57 [cincizeci şi şapte]

La medic

La medic

57 [femtisju / sju og femti]

Hjå legen

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Am o programare la medic. E---a--ti-e--j--lege-. E_ h__ t___ h__ l_____ E- h-r t-m- h-å l-g-n- ---------------------- Eg har time hjå legen. 0
Am programare la ora zece. E- -ar-t-m--k-o-k--ti. E_ h__ t___ k_____ t__ E- h-r t-m- k-o-k- t-. ---------------------- Eg har time klokka ti. 0
Cum vă numiţi? K-a-er ---net di--? K__ e_ n_____ d____ K-a e- n-m-e- d-t-? ------------------- Kva er namnet ditt? 0
Vă rog luaţi loc în sala de aşteptare. Set--e- -å -e-t--o-m-t, -- ------ll. S__ d__ p_ v___________ e_ d_ s_____ S-t d-g p- v-n-e-o-m-t- e- d- s-i-l- ------------------------------------ Set deg på venterommet, er du snill. 0
Medicul vine imediat. L-g------m-snart. L____ k___ s_____ L-g-n k-e- s-a-t- ----------------- Legen kjem snart. 0
Unde aveţi asigurare? Kv---er--u-f-rsi-ra? K___ e_ d_ f________ K-a- e- d- f-r-i-r-? -------------------- Kvar er du forsikra? 0
Cu ce vă pot ajuta? K-- --n--- hjelp----g-me-? K__ k__ e_ h_____ d__ m___ K-a k-n e- h-e-p- d-g m-d- -------------------------- Kva kan eg hjelpe deg med? 0
Aveţi dureri? Ha- d----er-er? H__ d_ s_______ H-r d- s-e-t-r- --------------- Har du smerter? 0
Unde vă doare? Kvar gj----e-----dt? K___ g___ d__ v_____ K-a- g-e- d-t v-n-t- -------------------- Kvar gjer det vondt? 0
Am tot timpul dureri de spate. Eg-ha--al--i----n-- i ry----. E_ h__ a_____ v____ i r______ E- h-r a-l-i- v-n-t i r-g-e-. ----------------------------- Eg har alltid vondt i ryggen. 0
Am adesea dureri de cap. Eg---r--fte vo--t----o-u-e-. E_ h__ o___ v____ i h_______ E- h-r o-t- v-n-t i h-v-d-t- ---------------------------- Eg har ofte vondt i hovudet. 0
Am câteodată dureri de burtă. E--har-a---- -il------ --mage-. E_ h__ a_ o_ t__ v____ i m_____ E- h-r a- o- t-l v-n-t i m-g-n- ------------------------------- Eg har av og til vondt i magen. 0
Vă rog să vă dezbrăcaţi la bust. Ka--d- ---a- de- på ov-rk--p-e-? K__ d_ t_ a_ d__ p_ o___________ K-n d- t- a- d-g p- o-e-k-o-p-n- -------------------------------- Kan du ta av deg på overkroppen? 0
Întindeţi-vă vă rog pe canapea. L-gg-de---å--enk-n---r-d----i-l. L___ d__ p_ b______ e_ d_ s_____ L-g- d-g p- b-n-e-, e- d- s-i-l- -------------------------------- Legg deg på benken, er du snill. 0
Tensiunea este bună. Blod--y-k---er-- -r-en. B__________ e_ i o_____ B-o-t-y-k-t e- i o-d-n- ----------------------- Blodtrykket er i orden. 0
Vă fac o injecţie. E--gje----g ei--pr-yte. E_ g___ d__ e_ s_______ E- g-e- d-g e- s-r-y-e- ----------------------- Eg gjev deg ei sprøyte. 0
Vă dau tablete. E- --ev -eg -a-l---a-. E_ g___ d__ t_________ E- g-e- d-g t-b-e-t-r- ---------------------- Eg gjev deg tablettar. 0
Vă prescriu o reţetă pentru farmacie. Eg---ev --- --n-re-e-t-ti---po-eket. E_ g___ d__ e__ r_____ t__ a________ E- g-e- d-g e-n r-s-p- t-l a-o-e-e-. ------------------------------------ Eg gjev deg ein resept til apoteket. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Nynorsk (1-100) MP3 Nynorsk (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cuvinte scurte, cuvinte lungi

Lungimea unui cuvânt depinde de informaţiile pe care le conţine. Aceast lucru a fost demonstrat de un studiu american. Cercetătorii au studiat cuvinte din zece limbi europene. Acest lucru a fost făcut cu ajutorul unui calculator. Calculatorul analiza diferitele cuvinte prin intermediul unui program. În acest proces, s-a folosit o formulă pentru a calcula conţinutul informativ. Rezultatele au fost clare. Cu cât este mai scurt un cuvânt, cu atât mai puţină informaţie conţine. Ceea ce este interesant este faptul că folosim mai des cuvinte scurte decât cuvinte lungi. Motivul ar putea fi eficienţa limbii. Când vorbim, ne concentrăm pe ceea ce este mai important. Cuvintele ce conţin puţină informaţie nu trebuie să fie prea lungi. Acest lucru garantează că nu alocăm prea mult timp lucrurilor fără importanţă. Raportul dintre lungime si conţinut are un alt avantaj. Şi anume, conţinutul informativ rămâne mereu constant. Adică, într-un anumit interval de timp, spunem aceeaşi cantitate de informaţie. De exemplu, nu putem folosi multe cuvinte lungi. Dar putem spune multe cuvinte scurte. Nu contează ce alegem, conţinutul informativ rămâne acelaşi. Asta oferă discursului nostru un ritm regulat. Astfel, auditoriul nostru ne poate urmări mai bine. Ar fi dificil în cazul în care cantitatea de informaţii ar varia mereu. Ascultătorii noştrii nu s-ar putea adapta discursului nostru. Înţelegerea ar fi foarte dificilă. Dacă dorim să fim înţeleşi cât mai bine, atunci ar trebui să folosim cuvinte scurte. Căci cuvintele scurte sunt mai bine înţelese decât cele lungi. Deci, principiul următor este valabil: Keep It Short and Simple! Pe scurt: KISS!