Dicționar de expresii

ro a „cere” ceva   »   nn be om noko

74 [şaptezeci şi patru]

a „cere” ceva

a „cere” ceva

74 [syttifire]

be om noko

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Mă puteţi tunde? Ka- d----y--- h---t mi--? K__ d_ k_____ h____ m____ K-n d- k-y-p- h-r-t m-t-? ------------------------- Kan du klyppe håret mitt? 0
Nu prea scurt, vă rog. Ik-j--f-r--ort--er--- sni--. I____ f__ k____ e_ d_ s_____ I-k-e f-r k-r-, e- d- s-i-l- ---------------------------- Ikkje for kort, er du snill. 0
Ceva mai scurt, vă rog. Li-t k-rt-r-,-er -- sn--l. L___ k_______ e_ d_ s_____ L-t- k-r-a-e- e- d- s-i-l- -------------------------- Litt kortare, er du snill. 0
Puteţi developa pozele? K-n-du f----al-- de-se-bi-e-a? K__ d_ f________ d____ b______ K-n d- f-a-k-l-e d-s-e b-l-t-? ------------------------------ Kan du framkalle desse bileta? 0
Pozele sunt pe CD. Bi-e-a--r ---C---n. B_____ e_ p_ C_____ B-l-t- e- p- C---n- ------------------- Bileta er på CD-en. 0
Pozele sunt în aparatul foto. B---t- -- - kamer---. B_____ e_ i k________ B-l-t- e- i k-m-r-e-. --------------------- Bileta er i kameraet. 0
Îmi puteţi repara ceasul? K----u re---er- den---kl-k--? K__ d_ r_______ d____ k______ K-n d- r-p-r-r- d-n-e k-o-k-? ----------------------------- Kan du reparere denne klokka? 0
Sticla este spartă. G----- er k--st. G_____ e_ k_____ G-a-e- e- k-u-t- ---------------- Glaset er knust. 0
Bateria este goală. B--t-rie---r-to-t. B________ e_ t____ B-t-e-i-t e- t-m-. ------------------ Batteriet er tomt. 0
Îmi puteţi călca cămaşa? Ka---- -tryk- s---r-a? K__ d_ s_____ s_______ K-n d- s-r-k- s-j-r-a- ---------------------- Kan du stryke skjorta? 0
Îmi puteţi curăţa pantalonii? K-n d- -e-n-e-b--sa? K__ d_ r_____ b_____ K-n d- r-i-s- b-k-a- -------------------- Kan du reinse buksa? 0
Îmi puteţi repara pantofii? Ka--du reparere --o-? K__ d_ r_______ s____ K-n d- r-p-r-r- s-o-? --------------------- Kan du reparere skoa? 0
Îmi daţi vă rog un foc? Kan--- -j----- f-r? K__ d_ g__ m__ f___ K-n d- g-e m-g f-r- ------------------- Kan du gje meg fyr? 0
Aveţi chibrite sau o brichetă? Har -u-fyrst-kke------r---- li--ter? H__ d_ f_________ e____ e__ l_______ H-r d- f-r-t-k-e- e-l-r e-n l-g-t-r- ------------------------------------ Har du fyrstikker eller ein lighter? 0
Aveţi o scrumieră? Ha- -u-ei- osk-b--er? H__ d_ e__ o_________ H-r d- e-t o-k-b-g-r- --------------------- Har du eit oskebeger? 0
Fumaţi ţigări? Røyk-e-----s--a---? R______ d_ s_______ R-y-j-r d- s-g-r-r- ------------------- Røykjer du sigarar? 0
Fumaţi ţigarete? R---j-r d----gare-tar? R______ d_ s__________ R-y-j-r d- s-g-r-t-a-? ---------------------- Røykjer du sigarettar? 0
Fumaţi pipă? Røy-je- du--i-e? R______ d_ p____ R-y-j-r d- p-p-? ---------------- Røykjer du pipe? 0

Învăţarea şi lectura

Învăţarea şi lectura funcţionează împreună. Desigur, acest lucru este valabil în special pentru învăţarea limbilor străine. Dacă vrem să învăţăm corect o limbă nouă, trebuie să citim multe texte. Când citim literatură într-o limbă străină, gândim frazele în întregime. Astfel, creierul nostru învaţă vocabularul şi gramatica în context. Acest lucru ajută la memorarea noului conţinut. Memoriei noastre îi este mai greu să reţină cuvinte în afara contextului. În timpul lecturii, învăţăm ce semnificaţie pot avea cuvintele. Asta ne ajută să înţelegem noua limbă. În mod natural, literatura străină n-ar trebui să fie prea dificilă. Nuvelele sau romanele poliţiste sunt adesea distractive. Ziarele cotidiane au avantajul de a fi mereu la curent. Cărţile pentru copii sau benzile desenate se potrivesc foarte bine pentru învăţarea limbilor străine. Imaginile ajută înţelegerea noii limbi. Oricare ar fi tipul de literatură ales, acesta trebuie să fie interesant. Asta înseamnă că, în povestire trebuie să se întămple multe lucruri pentru a avea un limbaj variat. Dacă nu găsiţi nimic, atunci puteţi folosi cărţi speciale. Sunt multe cărţi cu texte simple pentru începători. Este important ca întotdeauna să folosiţi dicţionarul în timpul lecturii. De fiecare dată când nu înţelegeţi un cuvânt, consultaţi dicţionarul. Lectura ne activează creierul, iar el învaţă lucruri noi mult mai repede. Pentru toate cuvintele necunoscute, folosim un carneţel. Astfel, le putem repeta de multe ori. În timpul lecturii, putem să şi colorăm cuvintele necunoscute. Data viitoare le vom recunoaşte rapid. Citind mult într-o limbă straină, vom progresa rapid. Deoarece creierul nostru învaţă repede să imită limba. S-ar putea ca într-o zi să poţi gândi în limba străină respectivă.