Dicționar de expresii

ro În hotel – sosirea   »   nn På hotell – ankomst

27 [douăzeci şi şapte]

În hotel – sosirea

În hotel – sosirea

27 [tjuesju]

På hotell – ankomst

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Aveţi o cameră liberă? Har-de -it-l--ig ---? H__ d_ e__ l____ r___ H-r d- e-t l-d-g r-m- --------------------- Har de eit ledig rom? 0
Am rezervat o cameră. Eg ha- rese-ve-t -om. E_ h__ r________ r___ E- h-r r-s-r-e-t r-m- --------------------- Eg har reservert rom. 0
Numele meu este Müller. Eg h---er-M-l-e-. E_ h_____ M______ E- h-i-e- M-l-e-. ----------------- Eg heiter Møller. 0
Am nevoie de o cameră single. E--tr--g -it -nke-trom. E_ t____ e__ e_________ E- t-e-g e-t e-k-l-r-m- ----------------------- Eg treng eit enkeltrom. 0
Am nevoie de o cameră dublă. E- tre-g --t-------tr-m. E_ t____ e__ d__________ E- t-e-g e-t d-b-e-t-o-. ------------------------ Eg treng eit dobbeltrom. 0
Cât costă camera pe noapte? K-a k-star-r-m--- --r-n---? K__ k_____ r_____ p__ n____ K-a k-s-a- r-m-e- p-r n-t-? --------------------------- Kva kostar rommet per natt? 0
Vreau o cameră cu cadă. Eg v-l gjerne -- ei--r----ed b--. E_ v__ g_____ h_ e__ r__ m__ b___ E- v-l g-e-n- h- e-t r-m m-d b-d- --------------------------------- Eg vil gjerne ha eit rom med bad. 0
Vreau o cameră cu duş. Eg-v-- --e-ne-h--e-----m-m-d --s-. E_ v__ g_____ h_ e__ r__ m__ d____ E- v-l g-e-n- h- e-t r-m m-d d-s-. ---------------------------------- Eg vil gjerne ha eit rom med dusj. 0
Pot să văd camera? K---eg f- s-å-på ---m-t? K__ e_ f_ s__ p_ r______ K-n e- f- s-å p- r-m-e-? ------------------------ Kan eg få sjå på rommet? 0
Există aici un garaj? Er d-t---n -ara-------? E_ d__ e__ g______ h___ E- d-t e-n g-r-s-e h-r- ----------------------- Er det ein garasje her? 0
Există aici un seif? Er -e- e-----fe -er? E_ d__ e__ s___ h___ E- d-t e-n s-f- h-r- -------------------- Er det ein safe her? 0
Există aici un fax? Er d-t ei- -aks---r? E_ d__ e__ f___ h___ E- d-t e-n f-k- h-r- -------------------- Er det ein faks her? 0
Bine, iau camera. Flo--- -g te---o-m-t. F_____ e_ t__ r______ F-o-t- e- t-k r-m-e-. --------------------- Flott, eg tek rommet. 0
Aici este cheia. Her e---ø--a--. H__ e_ n_______ H-r e- n-k-a-e- --------------- Her er nøklane. 0
Aici este bagajul meu. Her e-----asj-- ---. H__ e_ b_______ m___ H-r e- b-g-s-e- m-n- -------------------- Her er bagasjen min. 0
La ce oră se serveşte micul dejun? N-- ---de--f--ko-t? N__ e_ d__ f_______ N-r e- d-t f-u-o-t- ------------------- Når er det frukost? 0
La ce oră se serveşte prânzul? Nå--er de- ----ag? N__ e_ d__ m______ N-r e- d-t m-d-a-? ------------------ Når er det middag? 0
La ce oră se serveşte cina? Nå- -- de---v---s-at? N__ e_ d__ k_________ N-r e- d-t k-e-d-m-t- --------------------- Når er det kveldsmat? 0

Importanţa pauzelor pentru o bună reuşită

Pentru a învăţa cu succes, trebuie să faceţi pauză din când în când! Noile studii ştiinţifice au arătat acest lucru. Cercetătorii au studiat fazele procesului de învăţare. S-au simulat diferite situaţii de învăţare în acest sens. Reţinem informaţii mai bine atunci când sunt structurate pe secţiuni mici. Aşadar, nu trebuie să învăţăm niciodată prea mult dintr-o dată. Trebuie să facem pauze între diferite unităţi. Reuşita învăţării noastre depinde şi de procesele biochimice. Aceste procese se desfăşoară în creierul nostru. Ele ne definesc ritmul optim de a învăţa. Atunci când memorăm lucruri noi, creierul secretă substanţe deosebite. Aceste substanţe ne influenţează activitatea celulelor cerebrale. Două enzime diferite joacă un rol important. Acestea sunt eliberate în timpul învăţării de noi informaţii. Dar ele nu sunt eliberate împreună. Efectul lor se manifestă la distanţă. Învăţăm mai bine atunci când cele două enzime sunt prezente în acelaşi timp. Iar acest succes creşte considerabil atunci când facem pauze mai dese. Este deci necesar să variem durata diferitelor faze ale învăţării. Durata pauzelor ar trebuie să varieze şi ea. Ideale ar fi, pentru început, pauzele de zece minute. Apoi o pauză de cinci minute. Mai târziu, ar trebui făcută o pauză de 30 de minute. În pauze, informaţiile noi se imprimă bine în creier. În timpul pauzelor, trebuie părăsit locul de muncă. Ar fi bine să faceţi mişcare în timpul pauzelor. Aşadar, faceţi o scurtă plimbare între sesiunile de studiu! Şi să nu vă pară rău, pentru că învăţaţi în acest timp!
Știați?
Lituaniana face parte din limbile baltice. Este vorbită de mai mult de 3 milioane de oameni. Aceștia trăiesc în Lituania, Belarus și Polonia. Singură limbă care e înrudită cu ea este letona. Deși Lituania este o țară mică, limba are multe dialecte. Lituaniana e scrisă cu litere latine, dar are și câteva simboluri speciale. Multe vocale duble se întâlnesc deseori în cuvintele acestei limbi. Vocale au varietățile lor de pronunțare, unele sunt lungi, altele scurte, altele nazale. Pronunția lituaniană nu e dificilă. Intonația e mai complicată, deoarece e flexibilă. Asta deoarece e bazată pe forma gramaticală a cuvântului. E interesant de știut că lituaniana este o limbă arhaică. E considerată limba care s-a diferențiat cel mai puțin derivată de varianta sa originară, veche. Aceasta semnifică că e foarte similară cu primele limbi indo-europene. Dacă vrei să știți ce limbă vorbeau strămoșii noștri, ar trebui să învățați lituaniana.