Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 4   »   nn Konjunksjonar 4

97 [nouăzeci şi şapte]

Conjuncţii 4

Conjuncţii 4

97 [nittisju / sju og nitti]

Konjunksjonar 4

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
El a adormit, deşi televizorul era pornit. Han--o-na s-øl- om ---n-s-o---. H__ s____ s____ o_ T___ s__ p__ H-n s-v-a s-ø-v o- T-e- s-o p-. ------------------------------- Han sovna sjølv om TVen sto på. 0
El a mai rămas, deşi era deja târziu. H------t v-r-n----i st---- sj--v-om---t--ar -eint. H__ v___ v______ e_ s_____ s____ o_ d__ v__ s_____ H-n v-r- v-r-n-e e- s-u-d- s-ø-v o- d-t v-r s-i-t- -------------------------------------------------- Han vart verande ei stund, sjølv om det var seint. 0
El nu a venit, deşi ne-am dat întâlnire. H-n---m ik---, -j-l--om-vi--add- ei-a---l-. H__ k__ i_____ s____ o_ v_ h____ e_ a______ H-n k-m i-k-e- s-ø-v o- v- h-d-e e- a-t-l-. ------------------------------------------- Han kom ikkje, sjølv om vi hadde ei avtale. 0
Televizorul era pornit. Totuşi el a adormit. T--n-s---på--men --- --v-a l---v-l. T___ s__ p__ m__ h__ s____ l_______ T-e- s-o p-, m-n h-n s-v-a l-k-v-l- ----------------------------------- TVen sto på, men han sovna likevel. 0
Era deja târziu. Totuşi el a mai rămas. Det--a--s--n-, -en-h-n va-t ---a-d- -i--v--. D__ v__ s_____ m__ h__ v___ v______ l_______ D-t v-r s-i-t- m-n h-n v-r- v-r-n-e l-k-v-l- -------------------------------------------- Det var seint, men han vart verande likevel. 0
Ne-am dat întâlnire. Totuşi el nu a venit. Vi --dde -i--v--le--m-- --- --m--k-j----kevel. V_ h____ e_ a______ m__ h__ k__ i____ l_______ V- h-d-e e- a-t-l-, m-n h-n k-m i-k-e l-k-v-l- ---------------------------------------------- Vi hadde ei avtale, men han kom ikkje likevel. 0
Cu toate că nu are permis, conduce maşina. Han k---er b-l-s-ø-v--- --------- h---f-rar--rt. H__ k_____ b__ s____ o_ h__ i____ h__ f_________ H-n k-y-e- b-l s-ø-v o- h-n i-k-e h-r f-r-r-o-t- ------------------------------------------------ Han køyrer bil sjølv om han ikkje har førarkort. 0
Cu toate că strada este alunecoasă, el conduce repede. Sj--v o- --gen -r g-a--, -----r---n--o-t. S____ o_ v____ e_ g_____ k_____ h__ f____ S-ø-v o- v-g-n e- g-a-t- k-y-e- h-n f-r-. ----------------------------------------- Sjølv om vegen er glatt, køyrer han fort. 0
Cu toate că este beat, merge cu bicicleta. Sjølv -m---n--r-ful---syk-ar-h-n. S____ o_ h__ e_ f____ s_____ h___ S-ø-v o- h-n e- f-l-, s-k-a- h-n- --------------------------------- Sjølv om han er full, syklar han. 0
El nu are permis de conducere. Totuşi conduce maşina. H---h----kk-- -ørark-r---Like-e- --y-e---a- -i-. H__ h__ i____ f_________ L______ k_____ h__ b___ H-n h-r i-k-e f-r-r-o-t- L-k-v-l k-y-e- h-n b-l- ------------------------------------------------ Han har ikkje førarkort. Likevel køyrer han bil. 0
Strada este alunecoasă. Totuşi conduce aşa repede. Ve--n -----a--- Lik-vel --yr-- h-n---- fort. V____ e_ g_____ L______ k_____ h__ f__ f____ V-g-n e- g-a-t- L-k-v-l k-y-e- h-n f-r f-r-. -------------------------------------------- Vegen er glatt. Likevel køyrer han for fort. 0
El este beat. Totuşi merge cu bicicleta. H-n -r -ull.-L--evel -yklar -a-. H__ e_ f____ L______ s_____ h___ H-n e- f-l-. L-k-v-l s-k-a- h-n- -------------------------------- Han er full. Likevel syklar han. 0
Deşi a studiat, nu găseşte un post. Ho --n- i-k---arbeid,--jølv--- h- -ar s----rt. H_ f___ i____ a______ s____ o_ h_ h__ s_______ H- f-n- i-k-e a-b-i-, s-ø-v o- h- h-r s-u-e-t- ---------------------------------------------- Ho finn ikkje arbeid, sjølv om ho har studert. 0
Deşi are dureri, ea nu merge la medic. H--går--k-je--i- le-en--s---v-o- -o-h-r--ond-. H_ g__ i____ t__ l_____ s____ o_ h_ h__ v_____ H- g-r i-k-e t-l l-g-n- s-ø-v o- h- h-r v-n-t- ---------------------------------------------- Ho går ikkje til legen, sjølv om ho har vondt. 0
Deşi nu are bani, ea cumpără o maşină. Ho k--pe- --l,-----v-----o---k-- h-- peng--. H_ k_____ b___ s____ o_ h_ i____ h__ p______ H- k-ø-e- b-l- s-ø-v o- h- i-k-e h-r p-n-a-. -------------------------------------------- Ho kjøper bil, sjølv om ho ikkje har pengar. 0
Ea a studiat. Totuşi nu găseşte un post. H--h-----u--r-- ---e-e- f-nn -o--kk----r----. H_ h__ s_______ L______ f___ h_ i____ a______ H- h-r s-u-e-t- L-k-v-l f-n- h- i-k-e a-b-i-. --------------------------------------------- Ho har studert. Likevel finn ho ikkje arbeid. 0
Ea are dureri. Totuşi nu merge la medic. Ho ha- ---dt------v-- -å--ho -------i-----e-. H_ h__ v_____ L______ g__ h_ i____ t__ l_____ H- h-r v-n-t- L-k-v-l g-r h- i-k-e t-l l-g-n- --------------------------------------------- Ho har vondt. Likevel går ho ikkje til legen. 0
Ea nu are bani. Totuşi cumpără o maşină. H- --r-ikk-e pen---.-Lik---- -jø--r-h--b-l. H_ h__ i____ p______ L______ k_____ h_ b___ H- h-r i-k-e p-n-a-. L-k-v-l k-ø-e- h- b-l- ------------------------------------------- Ho har ikkje pengar. Likevel kjøper ho bil. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Nynorsk (1-100) MP3 Nynorsk (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Tinerii şi persoanele în vârstă nu învaţă în acelaşi fel

Copiii învaţă limbile relativ repede. În general, acest lucru durează mai mult la adulţi. Dar copiii nu învaţă mai bine decât adulţii. Ei doar învaţă altfel. În procesul de învăţare, creierul trebuie să lucreze foarte eficient. Trebuie să înveţe mai multe lucruri în paralel. Când învăţăm o limbă, nu este suficient doar să reflectăm asupra ei. Trebuie să învăţăm să pronunţăm şi cuvintele noi. Pentru asta, organele vorbirii trebuie să înveţe mişcări noi. Creierul trebuie să înveţe să reacţioneze în situaţii noi. Este o provocare să comunici într-o limbă străină. Dar adulţii învaţă limbile diferit, în funcţie de vârstă. La 20 sau 30 de ani mai avem încă obiceiul de a învăţa. Şcoala sau studiul nu sunt atât de îndepărtate. Creierul încă mai este antrenat. De aceea poate învăţa limbi străine la un nivel înalt. Persoanele care au 40 sau 50 de ani au învăţat deja multe lucruri. Creierul lor profită de acestă experienţă. Poate combina conţinuturi noi cu vechi cunoştinţe. La această vârsta, el învaţă mai bine lucrurile cu care este deja familiarizat. De exemplu, sunt limbi care se aseamănă cu altele învăţate mai devreme în viaţă. În general, la 60 sau 70 de ani, persoanele au mai mult timp. Ele se pot antrena mai des. Acest lucru est foarte important pentru limbi. Vârstnicii, de exemplu, învaţă mai uşor scrierile străine. Dar putem învăţa la orice vârstă cu succes. Chiar şi la pubertate, creierul poate crea noi celule nervoase. Şi o face din propria iniţiativă...