Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   nn På restaurant 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [trettiein]

På restaurant 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Eg--il-g-ern-----ei--forrett. E_ v__ g_____ h_ e__ f_______ E- v-l g-e-n- h- e-n f-r-e-t- ----------------------------- Eg vil gjerne ha ein forrett. 0
Doresc o salată. E--v-- g---ne h--e-n sal--. E_ v__ g_____ h_ e__ s_____ E- v-l g-e-n- h- e-n s-l-t- --------------------------- Eg vil gjerne ha ein salat. 0
Doresc o supă. Eg-v-l gje-ne-ha sup-e. E_ v__ g_____ h_ s_____ E- v-l g-e-n- h- s-p-e- ----------------------- Eg vil gjerne ha suppe. 0
Doresc un desert. E--v-l-g-e--- ha desse-t. E_ v__ g_____ h_ d_______ E- v-l g-e-n- h- d-s-e-t- ------------------------- Eg vil gjerne ha dessert. 0
Doresc o îngheţată cu frişcă. E---i- gjer-- -- -- -ed-kr-m. E_ v__ g_____ h_ i_ m__ k____ E- v-l g-e-n- h- i- m-d k-e-. ----------------------------- Eg vil gjerne ha is med krem. 0
Doresc fructe sau brânză. Eg -il g----e ha--ruk--e---r-os-. E_ v__ g_____ h_ f____ e____ o___ E- v-l g-e-n- h- f-u-t e-l-r o-t- --------------------------------- Eg vil gjerne ha frukt eller ost. 0
Vrem să luăm micul dejun. V---i- -j---e-h---ruko--. V_ v__ g_____ h_ f_______ V- v-l g-e-n- h- f-u-o-t- ------------------------- Vi vil gjerne ha frukost. 0
Vrem să mâncăm prânzul. Vi vil-g-e--- h- -i-da-. V_ v__ g_____ h_ m______ V- v-l g-e-n- h- m-d-a-. ------------------------ Vi vil gjerne ha middag. 0
Vrem să cinăm. V- vi- ----ne-ha--vel----t. V_ v__ g_____ h_ k_________ V- v-l g-e-n- h- k-e-d-m-t- --------------------------- Vi vil gjerne ha kveldsmat. 0
Ce doriţi la micul dejun? K-a--il--u ha-t-l -r-ko-t? K__ v__ d_ h_ t__ f_______ K-a v-l d- h- t-l f-u-o-t- -------------------------- Kva vil du ha til frukost? 0
Chiflă cu gem şi miere? R--dsty-ke --d-s-l-et-y------n--ng? R_________ m__ s_______ o_ h_______ R-n-s-y-k- m-d s-l-e-ø- o- h-n-i-g- ----------------------------------- Rundstykke med syltetøy og honning? 0
Pâine prăjită cu salam şi brânză? Rista--r-d --- p---e-og--st? R____ b___ m__ p____ o_ o___ R-s-a b-ø- m-d p-l-e o- o-t- ---------------------------- Rista brød med pølse og ost? 0
Un ou fiert? E-t-k-k---gg? E__ k___ e___ E-t k-k- e-g- ------------- Eit kokt egg? 0
Un ochi? E-t-sp-il-g-? E__ s________ E-t s-e-l-g-? ------------- Eit speilegg? 0
O omletă? E---omel--t? E__ o_______ E-n o-e-e-t- ------------ Ein omelett? 0
Vă rog încă un iaurt. Ka--e---å e-n y----r- -i-? K__ e_ f_ e__ y______ t___ K-n e- f- e-n y-g-u-t t-l- -------------------------- Kan eg få ein yoghurt til? 0
Vă rog încă sare şi piper. K-- -g ----a-t-og--e-a-? K__ e_ f_ s___ o_ p_____ K-n e- f- s-l- o- p-p-r- ------------------------ Kan eg få salt og pepar? 0
Vă rog un pahar cu apă. K---eg--å--it gl-s----n? K__ e_ f_ e__ g___ v____ K-n e- f- e-t g-a- v-t-? ------------------------ Kan eg få eit glas vatn? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Nynorsk (1-100) MP3 Nynorsk (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!