Dicționar de expresii

ro La restaurant 4   »   nl In het restaurant 4

32 [treizeci şi doi]

La restaurant 4

La restaurant 4

32 [tweeëndertig]

In het restaurant 4

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Neerlandeză Joaca Mai mult
O porţie de cartofi prăjiţi cu ketchup. E-n p--at-- -ak-e -ri---n-me- --t-h--. E__ p____ / p____ f______ m__ k_______ E-n p-t-t / p-k-e f-i-t-n m-t k-t-h-p- -------------------------------------- Eén patat / pakje frieten met ketchup. 0
Şi două cu maioneză. En t----met-ma-o--i-e. E_ t___ m__ m_________ E- t-e- m-t m-y-n-i-e- ---------------------- En twee met mayonaise. 0
Şi trei porţii de cârnaţi prăjiţi cu muştar. En--r-e--e-r-bra---------e- -o---r-. E_ d___ k___ b_________ m__ m_______ E- d-i- k-e- b-a-d-o-s- m-t m-s-e-d- ------------------------------------ En drie keer braadworst met mosterd. 0
Ce fel de legume aveţi? Wa----o- g---n--- -eeft-u? W__ v___ g_______ h____ u_ W-t v-o- g-o-n-e- h-e-t u- -------------------------- Wat voor groenten heeft u? 0
Aveţi fasole? He-f--u -on-n? H____ u b_____ H-e-t u b-n-n- -------------- Heeft u bonen? 0
Aveţi conopidă? H-e---u-b--e---o-? H____ u b_________ H-e-t u b-o-m-o-l- ------------------ Heeft u bloemkool? 0
Eu mănânc cu plăcere porumb. I- -----r-a-----s. I_ e__ g____ m____ I- e-t g-a-g m-ï-. ------------------ Ik eet graag maïs. 0
Eu mănânc cu plăcere castraveţi. I- -e- g--a- -o--om--r. I_ e__ g____ k_________ I- e-t g-a-g k-m-o-m-r- ----------------------- Ik eet graag komkommer. 0
Eu mănânc cu plăcere roşii. Ik e---graag--o--t--. I_ e__ g____ t_______ I- e-t g-a-g t-m-t-n- --------------------- Ik eet graag tomaten. 0
Mâncaţi şi praz cu plăcere? Ee- - o-k-graag--rei? E__ u o__ g____ p____ E-t u o-k g-a-g p-e-? --------------------- Eet u ook graag prei? 0
Mâncaţi şi varză murată cu plăcere? Ee--u -ok--raa- --u-k---? E__ u o__ g____ z________ E-t u o-k g-a-g z-u-k-o-? ------------------------- Eet u ook graag zuurkool? 0
Mâncaţi şi linte cu plăcere? Ee- u-oo- --a-- li---n? E__ u o__ g____ l______ E-t u o-k g-a-g l-n-e-? ----------------------- Eet u ook graag linzen? 0
Mănânci şi tu morcovi cu plăcere? E-- -e oo------g--o----e-? E__ j_ o__ g____ w________ E-t j- o-k g-a-g w-r-e-e-? -------------------------- Eet je ook graag wortelen? 0
Mănânci şi tu broccoli cu plăcere? Ee- j- -o- ------bro---l-? E__ j_ o__ g____ b________ E-t j- o-k g-a-g b-o-c-l-? -------------------------- Eet je ook graag broccoli? 0
Mănânci şi tu ardei cu plăcere? Eet -e-ook -r-a--pa-r--a? E__ j_ o__ g____ p_______ E-t j- o-k g-a-g p-p-i-a- ------------------------- Eet je ook graag paprika? 0
Mie nu-mi place ceapa. Ik h--- n-et v---u-en. I_ h___ n___ v__ u____ I- h-u- n-e- v-n u-e-. ---------------------- Ik houd niet van uien. 0
Mie nu-mi plac măslinele. I--h-ud n-e--van ---jven. I_ h___ n___ v__ o_______ I- h-u- n-e- v-n o-i-v-n- ------------------------- Ik houd niet van olijven. 0
Mie nu-mi plac ciupercile. I- -o-- n-et--an-padde--oe---. I_ h___ n___ v__ p____________ I- h-u- n-e- v-n p-d-e-t-e-e-. ------------------------------ Ik houd niet van paddestoelen. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Neerlandeză (1-100) MP3 Neerlandeză (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile tonale

Majoritatea limbilor vorbite în lume sunt limbi tonale. În cazul acestor limbi, intensitatea tonurilor este importantă. Aceasta defineşte semnificaţia cuvintelor sau a silabelor. Astfel, tonul este parte integrantă a cuvântului. Majoritatea limbilor vorbite în Asia sunt limbi tonale. De exemplu, chineza, thai şi vietnameza. Există limbi tonale şi în Africa. Numeroase limbi indigene din America sunt şi ele limbi tonale. Limbile indo-germanice conţin în mare parte elemente tonale. Este exemplul limbii suedeze şi limbii sârbe. Numărul intensităţilor tonale variază în funcţie de limbă. În chineză, distingem patru înălţimi tonale diferite. Silaba ma poate avea patru semnificaţii. Acestea sunt mamă, cânepă, cal şi a bombăni. Ceea ce este interesant este faptul că limbile tonale au şi un efect asupra auzului nostru. Acest lucru a fost demonstrat în cadrul studiilor asupra auzului absolut. Auzul absolut este capacitatea de a defini cu precizie tonalităţile auzite. În Europa şi America, nu întâlnim auzul absolut decât foarte rar. Mai puţin de o persoană la o mie de locuitori îl deţine. Acest lucru este diferit la locutorii nativi chinezi. Printre aceştia, de nouă ori mai multe persoane au această capacitate deosebită. Atunci când am fost copii mici, cu toţii am avut auz absolut. De fapt, el ne este necesar pentru a învăţa să vorbim. Din păcate, el se pierde la majoritatea oamenilor. Înălţimea tonalităţilor este evident foarte importantă în muzică. Acest lucru este valabil pentru toate culturile care vorbesc o limbă tonală. Ele trebuie să respecte melodicitatea cu precizie. Fără de care un cântec minunat de dragoste s-ar transforma într-un cânt absurd !
Știați?
Punjaba este considerată limbă indo-iraniană. Este vorbită nativ de circa 130 de milioane de oameni. Majoritatea lor locuiesc în Pakistan. Cu toate acestea, este vorbită și în statul indian Punjab. Punjaba este foarte rar utilizată ca limbă scrisă în Pakistan. Situația e diferită în India, deoarece acolo limba are statut oficial. Punjaba are propria sa formă de scriere. Are, de asemenea, o foarte lungă tradiție literară. Au fost găsite texte care sunt vechi de peste 1000 de ani. Punjaba este interesantă și din punct de vedere fonologic. Asta deoarece este o limbă tonală. Limbile tonale se caracterizează prin faptul că silaba accentuată schimbă sensul cuvântului. În punjabă, accentuarea se poate face cu trei timbre diferite. Acest fapt e foarte rar și neobișnuit pentru limbile indo-europene. Asta face limba punjabă să fie foarte atractivă!