Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   nl Grote schoonmaak

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [achttien]

Grote schoonmaak

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Neerlandeză Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. V-nd-ag -s-h-t za---da-. V______ i_ h__ z________ V-n-a-g i- h-t z-t-r-a-. ------------------------ Vandaag is het zaterdag. 0
Astăzi avem timp. Va-d----he--en--e ----. V______ h_____ w_ t____ V-n-a-g h-b-e- w- t-j-. ----------------------- Vandaag hebben we tijd. 0
Astăzi curăţăm locuinţa. Vandaag ---e- -- he- -u-s ---oo-. V______ m____ w_ h__ h___ s______ V-n-a-g m-k-n w- h-t h-i- s-h-o-. --------------------------------- Vandaag maken we het huis schoon. 0
Eu curăţ baia. Ik-m-ak--e -adk-m-r -ch--n. I_ m___ d_ b_______ s______ I- m-a- d- b-d-a-e- s-h-o-. --------------------------- Ik maak de badkamer schoon. 0
Soţul meu spală maşina. M-jn-m-n-w-st -e ----. M___ m__ w___ d_ a____ M-j- m-n w-s- d- a-t-. ---------------------- Mijn man wast de auto. 0
Copiii curăţă bicicletele. D----nde-e---aken--- f--tse- scho-n. D_ k_______ m____ d_ f______ s______ D- k-n-e-e- m-k-n d- f-e-s-n s-h-o-. ------------------------------------ De kinderen maken de fietsen schoon. 0
Bunica udă florile. Gro-tm--d-r --e-- -e p-a-t-n w-t--. G__________ g____ d_ p______ w_____ G-o-t-o-d-r g-e-t d- p-a-t-n w-t-r- ----------------------------------- Grootmoeder geeft de planten water. 0
Copiii strâng în camera copiilor. De -in--r-n rui-e--d- k----rk-m-r--p. D_ k_______ r_____ d_ k__________ o__ D- k-n-e-e- r-i-e- d- k-n-e-k-m-r o-. ------------------------------------- De kinderen ruimen de kinderkamer op. 0
Soţul meu îşi strânge pe birou. Mi-n-----r-i-t-z--- bu-eau-op. M___ m__ r____ z___ b_____ o__ M-j- m-n r-i-t z-j- b-r-a- o-. ------------------------------ Mijn man ruimt zijn bureau op. 0
Eu bag rufele în maşina de spălat. Ik---- d--was--- -- w-s-ach-n-. I_ d__ d_ w__ i_ d_ w__________ I- d-e d- w-s i- d- w-s-a-h-n-. ------------------------------- Ik doe de was in de wasmachine. 0
Eu întind rufele. Ik-ha-g -- w---op. I_ h___ d_ w__ o__ I- h-n- d- w-s o-. ------------------ Ik hang de was op. 0
Eu calc rufele. Ik-st-----d--k-----. I_ s_____ d_ k______ I- s-r-j- d- k-e-e-. -------------------- Ik strijk de kleren. 0
Ferestrele sunt murdare. D- r-me--z-j- vu--. D_ r____ z___ v____ D- r-m-n z-j- v-i-. ------------------- De ramen zijn vuil. 0
Podeaua este murdară. De-vlo-- ---v-il. D_ v____ i_ v____ D- v-o-r i- v-i-. ----------------- De vloer is vuil. 0
Vasele sunt murdare. De-afw-s--- vu--. D_ a____ i_ v____ D- a-w-s i- v-i-. ----------------- De afwas is vuil. 0
Cine curăţă ferestrele? W-e--aak--d- ra------h-on? W__ m____ d_ r____ s______ W-e m-a-t d- r-m-n s-h-o-? -------------------------- Wie maakt de ramen schoon? 0
Cine aspiră praful? W-- s-ofz-igt? W__ s_________ W-e s-o-z-i-t- -------------- Wie stofzuigt? 0
Cine spală vasele? W-----et -e-a-w-s? W__ d___ d_ a_____ W-e d-e- d- a-w-s- ------------------ Wie doet de afwas? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Neerlandeză (1-100) MP3 Neerlandeză (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!