Dicționar de expresii

ro Transport public local   »   mr सार्वजनिक परिवहन

36 [treizeci şi şase]

Transport public local

Transport public local

३६ [छ्त्तीस]

36 [Chttīsa]

सार्वजनिक परिवहन

sārvajanika parivahana

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Marathi Joaca Mai mult
Unde este staţia de autobuz? ब--थां-- क--- आ-े? ब_ थां_ कु_ आ__ ब- थ-ं-ा क-ठ- आ-े- ------------------ बस थांबा कुठे आहे? 0
b-sa-th--b- k-ṭ---ā-ē? b___ t_____ k____ ā___ b-s- t-ā-b- k-ṭ-ē ā-ē- ---------------------- basa thāmbā kuṭhē āhē?
Care autobuz merge în centru? कोण-- ब- शह--त जाते? को__ ब_ श___ जा__ क-ण-ी ब- श-र-त ज-त-? -------------------- कोणती बस शहरात जाते? 0
Kō-at- -as- -ah-rāt- -ā--? K_____ b___ ś_______ j____ K-ṇ-t- b-s- ś-h-r-t- j-t-? -------------------------- Kōṇatī basa śaharāta jātē?
Ce rută trebuie să urmez ? मी-----ी-बस -कड-ी---ह---? मी को__ ब_ प___ पा___ म- क-ण-ी ब- प-ड-ी प-ह-ज-? ------------------------- मी कोणती बस पकडली पाहिजे? 0
Mī -ōṇ-t- -a-- -a------ pā-ijē? M_ k_____ b___ p_______ p______ M- k-ṇ-t- b-s- p-k-ḍ-l- p-h-j-? ------------------------------- Mī kōṇatī basa pakaḍalī pāhijē?
Trebuie să schimb autobuzul? मल--बस--दल---र-व--ल-ग-ल क-? म_ ब_ ब__ क__ ला__ का_ म-ा ब- ब-ल- क-ा-ी ल-ग-ल क-? --------------------------- मला बस बदली करावी लागेल का? 0
Ma-ā -as--bad-lī----āvī-lāgēl- -ā? M___ b___ b_____ k_____ l_____ k__ M-l- b-s- b-d-l- k-r-v- l-g-l- k-? ---------------------------------- Malā basa badalī karāvī lāgēla kā?
Unde trebuie să schimb autobuzul? क-णत-य- थ-ंब्---र--ला-ब- -दल- क-ावी-ल-गेल? को___ थां____ म_ ब_ ब__ क__ ला___ क-ण-्-ा थ-ं-्-ा-र म-ा ब- ब-ल- क-ा-ी ल-ग-ल- ------------------------------------------ कोणत्या थांब्यावर मला बस बदली करावी लागेल? 0
Kō---y----ā--y--ara-m-----a-a ----lī -arāvī---gē-a? K______ t__________ m___ b___ b_____ k_____ l______ K-ṇ-t-ā t-ā-b-ā-a-a m-l- b-s- b-d-l- k-r-v- l-g-l-? --------------------------------------------------- Kōṇatyā thāmbyāvara malā basa badalī karāvī lāgēla?
Cât costă un bilet de călătorie? त----ाल--किती -ैसे---तात? ति___ कि_ पै_ प____ त-क-ट-ल- क-त- प-स- प-त-त- ------------------------- तिकीटाला किती पैसे पडतात? 0
Tik-ṭā---k-t---a----p--a-ā--? T_______ k___ p____ p________ T-k-ṭ-l- k-t- p-i-ē p-ḍ-t-t-? ----------------------------- Tikīṭālā kitī paisē paḍatāta?
Câte staţii sunt până în centru? शह-ात-पो-ोच--र्य-त कि----ा--- --े-? श___ पो______ कि_ थां_ आ___ श-र-त प-ह-च-प-्-ं- क-त- थ-ं-े आ-े-? ----------------------------------- शहरात पोहोचेपर्यंत किती थांबे आहेत? 0
Śa---āta -ōh--ē---y---a------th--bē ---t-? Ś_______ p_____________ k___ t_____ ā_____ Ś-h-r-t- p-h-c-p-r-a-t- k-t- t-ā-b- ā-ē-a- ------------------------------------------ Śaharāta pōhōcēparyanta kitī thāmbē āhēta?
Trebuie să coborâţi aici. आ-ण-----उ--ल--पाह-जे. आ__ इ_ उ___ पा___ आ-ण इ-े उ-र-े प-ह-ज-. --------------------- आपण इथे उतरले पाहिजे. 0
Āp----ith--u---a-ē -āhijē. Ā____ i___ u______ p______ Ā-a-a i-h- u-a-a-ē p-h-j-. -------------------------- Āpaṇa ithē utaralē pāhijē.
Trebuie să coborâţi prin spate. आ-ण ---च्--)--ा-च्-- द--ा-- --र-वे. आ__ (_____ मा___ दा__ उ____ आ-ण (-स-्-ा- म-ग-्-ा द-र-न- उ-र-व-. ----------------------------------- आपण (बसच्या) मागच्या दाराने उतरावे. 0
Āpaṇ--(b-----ā)-m-g--yā -ā---ē u-a-ā-ē. Ā____ (________ m______ d_____ u_______ Ā-a-a (-a-a-y-) m-g-c-ā d-r-n- u-a-ā-ē- --------------------------------------- Āpaṇa (basacyā) māgacyā dārānē utarāvē.
Următorul metrou vine în 5 minute. पु--ी--ुया----्रेन ५ --न-टां- आ--. पु__ भु__ ट्__ ५ मि___ आ__ प-ढ-ी भ-य-र- ट-र-न ५ म-न-ट-ं- आ-े- ---------------------------------- पुढची भुयारी ट्रेन ५ मिनिटांत आहे. 0
P-ḍ-a-- --uy--- ṭr-n--5--i--ṭ-nta--hē. P______ b______ ṭ____ 5 m________ ā___ P-ḍ-a-ī b-u-ā-ī ṭ-ē-a 5 m-n-ṭ-n-a ā-ē- -------------------------------------- Puḍhacī bhuyārī ṭrēna 5 miniṭānta āhē.
Următorul tramvai vine în 10 minute. पुढ-ी ट--ाम १------ट--- -हे. पु__ ट्__ १_ मि___ आ__ प-ढ-ी ट-र-म १- म-न-ट-ं- आ-े- ---------------------------- पुढची ट्राम १० मिनिटांत आहे. 0
Pu--ac- -rā---1- -ini-ānt--āhē. P______ ṭ____ 1_ m________ ā___ P-ḍ-a-ī ṭ-ā-a 1- m-n-ṭ-n-a ā-ē- ------------------------------- Puḍhacī ṭrāma 10 miniṭānta āhē.
Următorul autobuz vine în 15 minute. प-ढ----स -५--िन--ां- आह-. पु__ ब_ १_ मि___ आ__ प-ढ-ी ब- १- म-न-ट-ं- आ-े- ------------------------- पुढची बस १५ मिनिटांत आहे. 0
P-ḍh--- b--- 1- --n--ān-a-āh-. P______ b___ 1_ m________ ā___ P-ḍ-a-ī b-s- 1- m-n-ṭ-n-a ā-ē- ------------------------------ Puḍhacī basa 15 miniṭānta āhē.
Când pleacă ultimul metrou? श-वट-- ---ारी ट-र---कि---व-ज-ा स--ते? शे___ भु__ ट्__ कि_ वा__ सु___ श-व-च- भ-य-र- ट-र-न क-त- व-ज-ा स-ट-े- ------------------------------------- शेवटची भुयारी ट्रेन किती वाजता सुटते? 0
Śē----c--b-uyār- ṭ-ēna--------ja----uṭa-ē? Ś_______ b______ ṭ____ k___ v_____ s______ Ś-v-ṭ-c- b-u-ā-ī ṭ-ē-a k-t- v-j-t- s-ṭ-t-? ------------------------------------------ Śēvaṭacī bhuyārī ṭrēna kitī vājatā suṭatē?
Când pleacă ultimul tramvai? श-व-----्र-------आहे? शे___ ट्__ क_ आ__ श-व-च- ट-र-म क-ी आ-े- --------------------- शेवटची ट्राम कधी आहे? 0
Ś-va--c--ṭrā-a--adhī---ē? Ś_______ ṭ____ k____ ā___ Ś-v-ṭ-c- ṭ-ā-a k-d-ī ā-ē- ------------------------- Śēvaṭacī ṭrāma kadhī āhē?
Când pleacă ultimul autobuz? श-वटच---स-क----हे? शे___ ब_ क_ आ__ श-व-च- ब- क-ी आ-े- ------------------ शेवटची बस कधी आहे? 0
Ś-va--cī---s--kad-- ---? Ś_______ b___ k____ ā___ Ś-v-ṭ-c- b-s- k-d-ī ā-ē- ------------------------ Śēvaṭacī basa kadhī āhē?
Aveţi un bilet de călătorie? आ--्-ा-वळ--ि------- --? आ______ ति__ आ_ का_ आ-ल-य-ज-ळ त-क-ट आ-े क-? ----------------------- आपल्याजवळ तिकीट आहे का? 0
Āp--y-ja---a t-k-ṭa--h- -ā? Ā___________ t_____ ā__ k__ Ā-a-y-j-v-ḷ- t-k-ṭ- ā-ē k-? --------------------------- Āpalyājavaḷa tikīṭa āhē kā?
Un bilet de călătorie? – Nu, nu am. ति-ी-? –--ाही---ा---ाजवळ --ह-. ति___ – ना__ मा_____ ना__ त-क-ट- – न-ह-, म-झ-य-ज-ळ न-ह-. ------------------------------ तिकीट? – नाही, माझ्याजवळ नाही. 0
T--īṭ---– N-h-,-mā-h-----aḷa--āhī. T______ – N____ m___________ n____ T-k-ṭ-? – N-h-, m-j-y-j-v-ḷ- n-h-. ---------------------------------- Tikīṭa? – Nāhī, mājhyājavaḷa nāhī.
Atunci trebuie să plătiţi o amendă. तर--प---ा-ा--ंड-भ-ा-ा-ल-गे-. त_ आ____ दं_ भ__ ला___ त- आ-ल-य-ल- द-ड भ-ा-ा ल-ग-ल- ---------------------------- तर आपल्याला दंड भरावा लागेल. 0
Ta-- āp---ālā daṇ-a b---ā-- -āgē-a. T___ ā_______ d____ b______ l______ T-r- ā-a-y-l- d-ṇ-a b-a-ā-ā l-g-l-. ----------------------------------- Tara āpalyālā daṇḍa bharāvā lāgēla.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Marathi (1-100) MP3 Marathi (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Dezvoltarea limbajului

Ştim foarte bine de ce vorbim. Vrem să schimbăm idei şi să ne înţelegem unii cu ceilalţi. În schimb, nu ştim cum a apărut de fapt limbajul. Asupra acestui aspect, există mai multe teorii. Cert este că limbajul este un fenomen străvechi. Pentru a putea vorbi, era nevoie de caracteristici fizice precise. Ele erau necesare pentru a putea produce sunete. Astfel, oamenii de Neanderthal erau capabili să îşi folosească vocea. Acest lucru le permitea să se diferenţieze de animale. Pe de altă parte, o voce puternică şi fermă era importantă pentru a se autoapăra. Ea permitea să-i ameninţe sau să-i înspăimânte pe inamici. În acea epocă, se fabricau unelte şi se făcea foc. Aceste cunoştinţe trebuiau transmise într-o manieră sau alta. Limbajul era şi el important pentru vânătoarea în grupuri. Acum 2 milioane de ani, exista deja o comunicare rudimentară. Primele elemente lingvistice au fost semnele şi gesturile. Dar oamenii doreau să comunice şi pe întuneric. Şi mai important, ei trebuiau să poată vorbi şi fără să se privească. Iată de ce vocea s-a dezvoltat şi a înlocuit semnele. Limbajul, în forma sa actuală, există de cel puţin 50000 de ani. Atunci când homo sapiens a părăsit Africa, el l-a răspândit în întreaga lume. Limbile s-a separat pe diferite regiuni. Adică, au apărut diferite familii lingvistice. Acestea nu conţineau decât fundamentele sistemelor lingvistice. Primele limbi erau mai puţin complexe decât limbile actuale. Ele s-au dezvoltat prin gramatică, fonetică şi semantică. Am putea spune că diferite limbi au soluţii diferite. Dar problema era mereu aceeaşi: cum să arăt ceea ce gândesc?
Știați?
Portugheza braziliană este considerată o limbă romanică. Ea s-a format pe baza portughezei europene. Această limbă a călătorit până în America de Sud, prin politicile colonialiste ale Portugaliei. Astăzi, Brazilia are cea mai largă populație vorbitoare de limbă portugheză din lume. Aproximativ 190 de milioane de oameni vorbesc portugheza braziliană ca limbă nativă. Limba a avut o mare influență și asupra altor țări sud-americane. Există chiar și o limbă hibrid, formată din spaniolă și portugheză. Cu timpuri în urmă, Brazilia vorbea portugheza europeană. Începând cu anii 1930, un nou val a apărut în conștiința culturală braziliană. Brazilienii au devenit mândri de limba lor, și au vrut să îi accentueze particularitățile. Au fost foarte multe eforturi repetate de a ține cele limbi împreună. De exemplu, o înțelegere a fost făcută între cele două țări, privind păstrarea unei ortografii comune. Astăzi, cea mai mare diferență între cele două limbi este forma în care sunt pronunțate. Vocabularul brazilian conține câteva "indianisme" absente, de altfel, în Europa. Descoperiți această limbă incitantă - este una din cele mai importante din lume!