Dicționar de expresii

ro Transport public local   »   bg Градски транспорт

36 [treizeci şi şase]

Transport public local

Transport public local

36 [трийсет и шест]

36 [triyset i shest]

Градски транспорт

[Gradski transport]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Unde este staţia de autobuz? Къде----в--б---ат--с-ир--? К___ е а__________ с______ К-д- е а-т-б-с-а-а с-и-к-? -------------------------- Къде е автобусната спирка? 0
Kyd---e-----b--n-ta-spir--? K___ y_ a__________ s______ K-d- y- a-t-b-s-a-a s-i-k-? --------------------------- Kyde ye avtobusnata spirka?
Care autobuz merge în centru? Кой-а-т---- -т----в-----ър-? К__ а______ о____ в ц_______ К-й а-т-б-с о-и-а в ц-н-ъ-а- ---------------------------- Кой автобус отива в центъра? 0
K-y a--ob----t-va-v---en---a? K__ a______ o____ v t________ K-y a-t-b-s o-i-a v t-e-t-r-? ----------------------------- Koy avtobus otiva v tsentyra?
Ce rută trebuie să urmez ? К-й а-тоб-с--ряб-- д- взе--? К__ а______ т_____ д_ в_____ К-й а-т-б-с т-я-в- д- в-е-а- ---------------------------- Кой автобус трябва да взема? 0
Ko--a------ t-y-bva -- v-ema? K__ a______ t______ d_ v_____ K-y a-t-b-s t-y-b-a d- v-e-a- ----------------------------- Koy avtobus tryabva da vzema?
Trebuie să schimb autobuzul? Тряб-а--- -а-с--п-е----а-? Т_____ л_ д_ с_ п_________ Т-я-в- л- д- с- п-е-а-в-м- -------------------------- Трябва ли да се прекачвам? 0
T-ya--a-l--d- s- pre--ch-am? T______ l_ d_ s_ p__________ T-y-b-a l- d- s- p-e-a-h-a-? ---------------------------- Tryabva li da se prekachvam?
Unde trebuie să schimb autobuzul? Къ---тр--в- да се-пр--а-в--? К___ т_____ д_ с_ п_________ К-д- т-я-в- д- с- п-е-а-в-м- ---------------------------- Къде трябва да се прекачвам? 0
Kyd- t-yab-a-da -e -reka-h-am? K___ t______ d_ s_ p__________ K-d- t-y-b-a d- s- p-e-a-h-a-? ------------------------------ Kyde tryabva da se prekachvam?
Cât costă un bilet de călătorie? Ко--о с-ру-а един -ил--? К____ с_____ е___ б_____ К-л-о с-р-в- е-и- б-л-т- ------------------------ Колко струва един билет? 0
K-lko s-r-va ye-i-----et? K____ s_____ y____ b_____ K-l-o s-r-v- y-d-n b-l-t- ------------------------- Kolko struva yedin bilet?
Câte staţii sunt până în centru? Кол-о-с----и-има--- -е---ра? К____ с_____ и__ д_ ц_______ К-л-о с-и-к- и-а д- ц-н-ъ-а- ---------------------------- Колко спирки има до центъра? 0
Ko--o-----k- im- d--t--n---a? K____ s_____ i__ d_ t________ K-l-o s-i-k- i-a d- t-e-t-r-? ----------------------------- Kolko spirki ima do tsentyra?
Trebuie să coborâţi aici. Тр-бва--- -л------тук. Т_____ д_ с______ т___ Т-я-в- д- с-е-е-е т-к- ---------------------- Трябва да слезете тук. 0
T-ya-----a s---e-e --k. T______ d_ s______ t___ T-y-b-a d- s-e-e-e t-k- ----------------------- Tryabva da slezete tuk.
Trebuie să coborâţi prin spate. Т-яб-а ----ле--т- --з-д. Т_____ д_ с______ о_____ Т-я-в- д- с-е-е-е о-з-д- ------------------------ Трябва да слезете отзад. 0
T--a-va-da----z-t------d. T______ d_ s______ o_____ T-y-b-a d- s-e-e-e o-z-d- ------------------------- Tryabva da slezete otzad.
Următorul metrou vine în 5 minute. С-е-в--ият-в-ак--- -е-р--о-пристига --е--- ми--ти. С_________ в___ н_ м______ п_______ с___ 5 м______ С-е-в-щ-я- в-а- н- м-т-о-о п-и-т-г- с-е- 5 м-н-т-. -------------------------------------------------- Следващият влак на метрото пристига след 5 минути. 0
S--dv---c--yat -la- n--met-o-o--ris--g- sl-- --m-nu--. S_____________ v___ n_ m______ p_______ s___ 5 m______ S-e-v-s-c-i-a- v-a- n- m-t-o-o p-i-t-g- s-e- 5 m-n-t-. ------------------------------------------------------ Sledvashchiyat vlak na metroto pristiga sled 5 minuti.
Următorul tramvai vine în 10 minute. С--дв-щи-- -рам----п----ига --е--1--м-н-т-. С_________ т______ п_______ с___ 1_ м______ С-е-в-щ-я- т-а-в-й п-и-т-г- с-е- 1- м-н-т-. ------------------------------------------- Следващият трамвай пристига след 10 минути. 0
S--d--shchi--t t---va-------ig- --e- 10----u--. S_____________ t______ p_______ s___ 1_ m______ S-e-v-s-c-i-a- t-a-v-y p-i-t-g- s-e- 1- m-n-t-. ----------------------------------------------- Sledvashchiyat tramvay pristiga sled 10 minuti.
Următorul autobuz vine în 15 minute. Сле-ващ-я- авт--у----и-тиг- с-ед -5-м-ну-и. С_________ а______ п_______ с___ 1_ м______ С-е-в-щ-я- а-т-б-с п-и-т-г- с-е- 1- м-н-т-. ------------------------------------------- Следващият автобус пристига след 15 минути. 0
S-e-vashc--y-- --to--s--r--tiga -le--1- -in-ti. S_____________ a______ p_______ s___ 1_ m______ S-e-v-s-c-i-a- a-t-b-s p-i-t-g- s-e- 1- m-n-t-. ----------------------------------------------- Sledvashchiyat avtobus pristiga sled 15 minuti.
Când pleacă ultimul metrou? К----- п--ледни-т---ак н--ме---то? К___ е п_________ в___ н_ м_______ К-г- е п-с-е-н-я- в-а- н- м-т-о-о- ---------------------------------- Кога е последният влак на метрото? 0
K--- ye -o--e-ni--t--l-- -a -et---o? K___ y_ p__________ v___ n_ m_______ K-g- y- p-s-e-n-y-t v-a- n- m-t-o-o- ------------------------------------ Koga ye posledniyat vlak na metroto?
Când pleacă ultimul tramvai? Ко-а е ----едни----р-мва-? К___ е п_________ т_______ К-г- е п-с-е-н-я- т-а-в-й- -------------------------- Кога е последният трамвай? 0
K----ye -osl--n-yat-tram--y? K___ y_ p__________ t_______ K-g- y- p-s-e-n-y-t t-a-v-y- ---------------------------- Koga ye posledniyat tramvay?
Când pleacă ultimul autobuz? Ко-а-- -о-л--н--т-а-тоб-с? К___ е п_________ а_______ К-г- е п-с-е-н-я- а-т-б-с- -------------------------- Кога е последният автобус? 0
Kog-----p-sledn--at a-to--s? K___ y_ p__________ a_______ K-g- y- p-s-e-n-y-t a-t-b-s- ---------------------------- Koga ye posledniyat avtobus?
Aveţi un bilet de călătorie? Имат- л--б--е-? И____ л_ б_____ И-а-е л- б-л-т- --------------- Имате ли билет? 0
Imat- -- b---t? I____ l_ b_____ I-a-e l- b-l-t- --------------- Imate li bilet?
Un bilet de călătorie? – Nu, nu am. Б--е-?-- Не- н--ам. Б_____ – Н__ н_____ Б-л-т- – Н-, н-м-м- ------------------- Билет? – Не, нямам. 0
Bilet--- Ne,--y--am. B_____ – N__ n______ B-l-t- – N-, n-a-a-. -------------------- Bilet? – Ne, nyamam.
Atunci trebuie să plătiţi o amendă. Тогава тряб-а -а-п-ат-те-г-о--. Т_____ т_____ д_ п______ г_____ Т-г-в- т-я-в- д- п-а-и-е г-о-а- ------------------------------- Тогава трябва да платите глоба. 0
T-gav- try-bva -- --ati-- ---ba. T_____ t______ d_ p______ g_____ T-g-v- t-y-b-a d- p-a-i-e g-o-a- -------------------------------- Togava tryabva da platite globa.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Bulgară (1-100) MP3 Bulgară (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Dezvoltarea limbajului

Ştim foarte bine de ce vorbim. Vrem să schimbăm idei şi să ne înţelegem unii cu ceilalţi. În schimb, nu ştim cum a apărut de fapt limbajul. Asupra acestui aspect, există mai multe teorii. Cert este că limbajul este un fenomen străvechi. Pentru a putea vorbi, era nevoie de caracteristici fizice precise. Ele erau necesare pentru a putea produce sunete. Astfel, oamenii de Neanderthal erau capabili să îşi folosească vocea. Acest lucru le permitea să se diferenţieze de animale. Pe de altă parte, o voce puternică şi fermă era importantă pentru a se autoapăra. Ea permitea să-i ameninţe sau să-i înspăimânte pe inamici. În acea epocă, se fabricau unelte şi se făcea foc. Aceste cunoştinţe trebuiau transmise într-o manieră sau alta. Limbajul era şi el important pentru vânătoarea în grupuri. Acum 2 milioane de ani, exista deja o comunicare rudimentară. Primele elemente lingvistice au fost semnele şi gesturile. Dar oamenii doreau să comunice şi pe întuneric. Şi mai important, ei trebuiau să poată vorbi şi fără să se privească. Iată de ce vocea s-a dezvoltat şi a înlocuit semnele. Limbajul, în forma sa actuală, există de cel puţin 50000 de ani. Atunci când homo sapiens a părăsit Africa, el l-a răspândit în întreaga lume. Limbile s-a separat pe diferite regiuni. Adică, au apărut diferite familii lingvistice. Acestea nu conţineau decât fundamentele sistemelor lingvistice. Primele limbi erau mai puţin complexe decât limbile actuale. Ele s-au dezvoltat prin gramatică, fonetică şi semantică. Am putea spune că diferite limbi au soluţii diferite. Dar problema era mereu aceeaşi: cum să arăt ceea ce gândesc?
Știați?
Portugheza braziliană este considerată o limbă romanică. Ea s-a format pe baza portughezei europene. Această limbă a călătorit până în America de Sud, prin politicile colonialiste ale Portugaliei. Astăzi, Brazilia are cea mai largă populație vorbitoare de limbă portugheză din lume. Aproximativ 190 de milioane de oameni vorbesc portugheza braziliană ca limbă nativă. Limba a avut o mare influență și asupra altor țări sud-americane. Există chiar și o limbă hibrid, formată din spaniolă și portugheză. Cu timpuri în urmă, Brazilia vorbea portugheza europeană. Începând cu anii 1930, un nou val a apărut în conștiința culturală braziliană. Brazilienii au devenit mândri de limba lor, și au vrut să îi accentueze particularitățile. Au fost foarte multe eforturi repetate de a ține cele limbi împreună. De exemplu, o înțelegere a fost făcută între cele două țări, privind păstrarea unei ortografii comune. Astăzi, cea mai mare diferență între cele două limbi este forma în care sunt pronunțate. Vocabularul brazilian conține câteva "indianisme" absente, de altfel, în Europa. Descoperiți această limbă incitantă - este una din cele mai importante din lume!