Dicționar de expresii

ro Adjective 1   »   mr विशेषणे १

78 [şaptezeci şi opt]

Adjective 1

Adjective 1

७८ [अठ्ठ्याहत्तर]

78 [Aṭhṭhyāhattara]

विशेषणे १

viśēṣaṇē 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Marathi Joaca Mai mult
o femeie bătrână म्--------्---ी म्___ स्__ म-ह-त-र- स-त-र- --------------- म्हातारी स्त्री 0
mhā------trī m______ s___ m-ā-ā-ī s-r- ------------ mhātārī strī
o femeie grasă ल-्--स---री ल__ स्__ ल-्- स-त-र- ----------- लठ्ठ स्त्री 0
la----a---rī l______ s___ l-ṭ-ṭ-a s-r- ------------ laṭhṭha strī
o femeie curioasă ज-ज-ञ--- -्त्-ी जि___ स्__ ज-ज-ञ-स- स-त-र- --------------- जिज्ञासू स्त्री 0
j--ñ--ū -trī j______ s___ j-j-ā-ū s-r- ------------ jijñāsū strī
o maşină nouă न--- कार न__ का_ न-ी- क-र -------- नवीन कार 0
na-īna kāra n_____ k___ n-v-n- k-r- ----------- navīna kāra
o maşină rapidă व-ग-ा--कार वे___ का_ व-ग-ा- क-र ---------- वेगवान कार 0
vē--v--a-k-ra v_______ k___ v-g-v-n- k-r- ------------- vēgavāna kāra
o maşină comodă आरामदायी--ार आ____ का_ आ-ा-द-य- क-र ------------ आरामदायी कार 0
ā--m-dāyī kāra ā________ k___ ā-ā-a-ā-ī k-r- -------------- ārāmadāyī kāra
o rochie albastră न-ळ- पो-ाख नी_ पो__ न-ळ- प-ष-ख ---------- नीळा पोषाख 0
nī-- -ōṣ--ha n___ p______ n-ḷ- p-ṣ-k-a ------------ nīḷā pōṣākha
o rochie roşie ल-ल---ष-ख ला_ पो__ ल-ल प-ष-ख --------- लाल पोषाख 0
l-la pōṣ-kha l___ p______ l-l- p-ṣ-k-a ------------ lāla pōṣākha
o rochie verde ह-रव--पोषाख हि__ पो__ ह-र-ा प-ष-ख ----------- हिरवा पोषाख 0
h-rav--p-ṣ-kha h_____ p______ h-r-v- p-ṣ-k-a -------------- hiravā pōṣākha
o poşetă neagră का---बॅग का_ बॅ_ क-ळ- ब-ग -------- काळी बॅग 0
kā-- --ga k___ b___ k-ḷ- b-g- --------- kāḷī bĕga
o poşetă maro तपकिरी -ॅग त___ बॅ_ त-क-र- ब-ग ---------- तपकिरी बॅग 0
tapak-rī--ĕga t_______ b___ t-p-k-r- b-g- ------------- tapakirī bĕga
o poşetă albă प-ं-री -ॅग पां__ बॅ_ प-ं-र- ब-ग ---------- पांढरी बॅग 0
p-ṇ---rī ---a p_______ b___ p-ṇ-h-r- b-g- ------------- pāṇḍharī bĕga
oameni drăguţi च-ंगले -ोक चां__ लो_ च-ं-ल- ल-क ---------- चांगले लोक 0
cā--a---lōka c______ l___ c-ṅ-a-ē l-k- ------------ cāṅgalē lōka
oameni politicoşi नम्र--ोक न__ लो_ न-्- ल-क -------- नम्र लोक 0
n---- ---a n____ l___ n-m-a l-k- ---------- namra lōka
oameni interesanţi इं-र---टि-- / वैशि-्-प-र---ल-क इं_____ / वै______ लो_ इ-ट-े-्-ि-ग / व-श-ष-ट-ू-्- ल-क ------------------------------ इंटरेस्टिंग / वैशिष्टपूर्ण लोक 0
i---r-s----a---a-śi-ṭ----ṇa---ka i____________ v____________ l___ i-ṭ-r-s-i-g-/ v-i-i-ṭ-p-r-a l-k- -------------------------------- iṇṭarēsṭiṅga/ vaiśiṣṭapūrṇa lōka
copii drăguţi प---मळ --ले प्___ मु_ प-र-म- म-ल- ----------- प्रेमळ मुले 0
p-ēm--- m-lē p______ m___ p-ē-a-a m-l- ------------ prēmaḷa mulē
copii obraznici उ-्-----ले उ___ मु_ उ-्-ट म-ल- ---------- उद्धट मुले 0
u--dh--- -ulē u_______ m___ u-'-h-ṭ- m-l- ------------- ud'dhaṭa mulē
copii cuminţi स-स्---वी -ुले सु____ मु_ स-स-व-ा-ी म-ल- -------------- सुस्वभावी मुले 0
su------v--m--ē s_________ m___ s-s-a-h-v- m-l- --------------- susvabhāvī mulē

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Marathi (1-100) MP3 Marathi (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Computerele pot reconstrui cuvintele auzite

Omul visează de multă vreme să poată citi gânduri. Uneori, fiecăruia dintre noi i-ar plăcea să ştie ce gândeşte celălalt. Acest vis încă nu a devenit realitate. Chiar şi cu tehnica modernă, nu putem citi gândurile. Ce gândesc ceilalţi rămâne în continuare secret. Dar putem recunoaşte ce aud ceilalţi. Asta a fost demonstrat de un experiment ştiinţific. Cercetătorii au reuşit să reconstruiască cuvintele auzite. În acest scop, ei au analizat undele cerebrale ale subiecţilor. Când auzim ceva, creierul nostru este activ. Trebuie să proceseze limba auzită. În acest moment apare un anumit model de activitate. Acest model poate fi înregistrat cu ajutorul electrozilor. Iar această înregistrare poate fi şi ea procesată! Cu ajutorul unui computer, o putem transforma în model de sunet. Astfel, cuvântul auzit poate fi identificat. Acest principiu funcţionează pentru toate cuvintele. Fiecare cuvânt auzit produce un semnal specific. Acest semnal este mereu în relaţie cu sonoritatea acestui cuvânt. Deci ‘ajunge’ să fie tradus într-un semnal sonor. Dacă ştim modelul sonor, cunoaştem şi cuvântul. Subiecţii au ascultat cuvinte adevărate dar şi pseudo-cuvinte. Deci, o parte a cuvintelor nu exista. În ciuda acestui lucru, aceste cuvinte puteau fi reconstruite. Cuvintele recunoscute puteau fi pronunţate de un calculator. Dar este posibil şi să apară doar pe ecran. Acum, cercetătorii speră ca, în curând, să înţeleagă mai bine semnalele lingvistice. Sperăm încă să putem citi gândurile....