Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   te వారం లోని రోజులు

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [తొమ్మిది]

9 [Tom\'midi]

వారం లోని రోజులు

[Vāraṁ lōni rōjulu]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Telugu Joaca Mai mult
luni సో----ం సో___ స-మ-ా-ం ------- సోమవారం 0
Sō-av---ṁ S________ S-m-v-r-ṁ --------- Sōmavāraṁ
marţi మ--ళ--రం మం____ మ-గ-వ-ర- -------- మంగళవారం 0
M-ṅ-a-avār-ṁ M___________ M-ṅ-a-a-ā-a- ------------ Maṅgaḷavāraṁ
miercuri బు---రం బు___ బ-ధ-ా-ం ------- బుధవారం 0
Bu--a-ār-ṁ B_________ B-d-a-ā-a- ---------- Budhavāraṁ
joi గ-ర-వ-రం గు___ గ-ర-వ-ర- -------- గురువారం 0
Guru--r-ṁ G________ G-r-v-r-ṁ --------- Guruvāraṁ
vineri శు-్ర--రం శు____ శ-క-ర-ా-ం --------- శుక్రవారం 0
Śu-r-----ṁ Ś_________ Ś-k-a-ā-a- ---------- Śukravāraṁ
sâmbătă శ---ారం శ___ శ-ి-ా-ం ------- శనివారం 0
Śa--vāraṁ Ś________ Ś-n-v-r-ṁ --------- Śanivāraṁ
duminică ఆ-ివా-ం ఆ___ ఆ-ి-ా-ం ------- ఆదివారం 0
Ā---ā-aṁ Ā_______ Ā-i-ā-a- -------- Ādivāraṁ
săptămâna వ-రం వా_ వ-ర- ---- వారం 0
Vār-ṁ V____ V-r-ṁ ----- Vāraṁ
de luni până duminică స--వా-------- -ద-వా-- వ-కు సో___ నుం_ ఆ___ వ__ స-మ-ా-ం న-ం-ి ఆ-ి-ా-ం వ-క- -------------------------- సోమవారం నుండి ఆదివారం వరకు 0
Sō-avāra- nuṇḍi-ādivāraṁ-va---u S________ n____ ā_______ v_____ S-m-v-r-ṁ n-ṇ-i ā-i-ā-a- v-r-k- ------------------------------- Sōmavāraṁ nuṇḍi ādivāraṁ varaku
Prima zi este luni. మొద-ి---జు స-మవ--- అవ--ు--ి మొ__ రో_ సో___ అ___ మ-ద-ి ర-జ- స-మ-ా-ం అ-ు-ు-ద- --------------------------- మొదటి రోజు సోమవారం అవుతుంది 0
M-da-- r--u -ōmav---ṁ -vutu--i M_____ r___ s________ a_______ M-d-ṭ- r-j- s-m-v-r-ṁ a-u-u-d- ------------------------------ Modaṭi rōju sōmavāraṁ avutundi
A doua zi este marţi. రె-డవ--ోజు--ంగ-వ-రం -వు----ి రెం__ రో_ మం____ అ___ ర-ం-వ ర-జ- మ-గ-వ-ర- అ-ు-ు-ద- ---------------------------- రెండవ రోజు మంగళవారం అవుతుంది 0
Reṇḍ--a r--- ma--aḷ----aṁ a-u--n-i R______ r___ m___________ a_______ R-ṇ-a-a r-j- m-ṅ-a-a-ā-a- a-u-u-d- ---------------------------------- Reṇḍava rōju maṅgaḷavāraṁ avutundi
A treia zi este miercuri. మ--వ---జ--------ం అ--తు--ి మూ__ రో_ బు___ అ___ మ-డ- ర-జ- బ-ధ-ా-ం అ-ు-ు-ద- -------------------------- మూడవ రోజు బుధవారం అవుతుంది 0
Mūḍ--a -ōj---u---v--a- av-----i M_____ r___ b_________ a_______ M-ḍ-v- r-j- b-d-a-ā-a- a-u-u-d- ------------------------------- Mūḍava rōju budhavāraṁ avutundi
A patra zi este joi. నాల----రోజు -ుర-వా-- అవుత-ం-ి నా___ రో_ గు___ అ___ న-ల-గ- ర-జ- గ-ర-వ-ర- అ-ు-ు-ద- ----------------------------- నాలుగవ రోజు గురువారం అవుతుంది 0
Nāluga-a--ōj- -uruv-raṁ--------i N_______ r___ g________ a_______ N-l-g-v- r-j- g-r-v-r-ṁ a-u-u-d- -------------------------------- Nālugava rōju guruvāraṁ avutundi
A cincea zi este vineri. ఐదవ --జ- --క్రవార- అవ-తుంది ఐ__ రో_ శు____ అ___ ఐ-వ ర-జ- శ-క-ర-ా-ం అ-ు-ు-ద- --------------------------- ఐదవ రోజు శుక్రవారం అవుతుంది 0
Aid-v----ju-śuk-a-ār-ṁ--v-tu-di A_____ r___ ś_________ a_______ A-d-v- r-j- ś-k-a-ā-a- a-u-u-d- ------------------------------- Aidava rōju śukravāraṁ avutundi
A şasea zi este sâmbătă. ఆరవ---జ- --ి---- -వు-ుంది ఆ__ రో_ శ___ అ___ ఆ-వ ర-జ- శ-ి-ా-ం అ-ు-ు-ద- ------------------------- ఆరవ రోజు శనివారం అవుతుంది 0
Āra---r-j- ---iv---ṁ-a----n-i Ā____ r___ ś________ a_______ Ā-a-a r-j- ś-n-v-r-ṁ a-u-u-d- ----------------------------- Ārava rōju śanivāraṁ avutundi
A şaptea zi este duminică. ఏ-వ రోజ- --ివారం----త--ది ఏ__ రో_ ఆ___ అ___ ఏ-వ ర-జ- ఆ-ి-ా-ం అ-ు-ు-ద- ------------------------- ఏడవ రోజు ఆదివారం అవుతుంది 0
Ē---- r--- -di---aṁ--vu-u-di Ē____ r___ ā_______ a_______ Ē-a-a r-j- ā-i-ā-a- a-u-u-d- ---------------------------- Ēḍava rōju ādivāraṁ avutundi
Săptămâna are şapte zile. వ-రం -ో ఏ-ు ర-జులు --టాయి వా_ లో ఏ_ రో__ ఉం__ వ-ర- ల- ఏ-ు ర-జ-ల- ఉ-ట-య- ------------------------- వారం లో ఏడు రోజులు ఉంటాయి 0
Vāraṁ ----ḍ---ōju-- --ṭāyi V____ l_ ē__ r_____ u_____ V-r-ṁ l- ē-u r-j-l- u-ṭ-y- -------------------------- Vāraṁ lō ēḍu rōjulu uṇṭāyi
Noi lucrăm doar cinci zile. మ-ం ---ల--ఐదు రోజుల--పనిచ--్---ు మ_ కే__ ఐ_ రో__ ప_____ మ-ం క-వ-ం ఐ-ు ర-జ-ల- ప-ి-ే-్-ా-ు -------------------------------- మనం కేవలం ఐదు రోజులే పనిచేస్తాము 0
M-n-- k-va-a- --du r--u-ē-p--icē-tāmu M____ k______ a___ r_____ p__________ M-n-ṁ k-v-l-ṁ a-d- r-j-l- p-n-c-s-ā-u ------------------------------------- Manaṁ kēvalaṁ aidu rōjulē panicēstāmu

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Telugu (1-100) MP3 Telugu (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!