Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   fi Viikonpäivät

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [yhdeksän]

Viikonpäivät

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Finlandeză Joaca Mai mult
luni ma-n----i m________ m-a-a-t-i --------- maanantai 0
marţi t-ist-i t______ t-i-t-i ------- tiistai 0
miercuri k-skivi-k-o k__________ k-s-i-i-k-o ----------- keskiviikko 0
joi torst-i t______ t-r-t-i ------- torstai 0
vineri pe--a-t-i p________ p-r-a-t-i --------- perjantai 0
sâmbătă la-an--i l_______ l-u-n-a- -------- lauantai 0
duminică sunnu--ai s________ s-n-u-t-i --------- sunnuntai 0
săptămâna viikko v_____ v-i-k- ------ viikko 0
de luni până duminică maa-a---i-----u-nu-ta---n m___________ s___________ m-a-a-t-i-t- s-n-u-t-i-i- ------------------------- maanantaista sunnuntaihin 0
Prima zi este luni. E-----ä-ne-----vä-on---a-----i. E__________ p____ o_ m_________ E-s-m-ä-n-n p-i-ä o- m-a-a-t-i- ------------------------------- Ensimmäinen päivä on maanantai. 0
A doua zi este marţi. T-i--- p--v---- ti-st-i. T_____ p____ o_ t_______ T-i-e- p-i-ä o- t-i-t-i- ------------------------ Toinen päivä on tiistai. 0
A treia zi este miercuri. Ko-mas-p-i----- k-s-ivi-k--. K_____ p____ o_ k___________ K-l-a- p-i-ä o- k-s-i-i-k-o- ---------------------------- Kolmas päivä on keskiviikko. 0
A patra zi este joi. N----s-p---- -- -o-s-a-. N_____ p____ o_ t_______ N-l-ä- p-i-ä o- t-r-t-i- ------------------------ Neljäs päivä on torstai. 0
A cincea zi este vineri. Vi-d-- p-i----n ---ja-t-i. V_____ p____ o_ p_________ V-i-e- p-i-ä o- p-r-a-t-i- -------------------------- Viides päivä on perjantai. 0
A şasea zi este sâmbătă. Kuu--- p-----on-l--ant--. K_____ p____ o_ l________ K-u-e- p-i-ä o- l-u-n-a-. ------------------------- Kuudes päivä on lauantai. 0
A şaptea zi este duminică. Se-t---äs--äi-- o- -un--n---. S________ p____ o_ s_________ S-i-s-m-s p-i-ä o- s-n-u-t-i- ----------------------------- Seitsemäs päivä on sunnuntai. 0
Săptămâna are şapte zile. V--ko--a-o--seitse-ä--p-----. V_______ o_ s________ p______ V-i-o-s- o- s-i-s-m-n p-i-ä-. ----------------------------- Viikossa on seitsemän päivää. 0
Noi lucrăm doar cinci zile. Te-m-e --i---v--s- -äivä- -iik-ssa. T_____ t____ v____ p_____ v________ T-e-m- t-i-ä v-i-i p-i-ä- v-i-o-s-. ----------------------------------- Teemme töitä viisi päivää viikossa. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Finlandeză (1-100) MP3 Finlandeză (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!