Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   he ‫ימי השבוע‬

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

‫9 [תשע]‬

9 [tesha]

‫ימי השבוע‬

[y'mey hashvu'a]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
luni ‫--- -נ-‬ ‫___ ש___ ‫-ו- ש-י- --------- ‫יום שני‬ 0
y-m s-eni y__ s____ y-m s-e-i --------- yom sheni
marţi ‫י-- --י--‬ ‫___ ש_____ ‫-ו- ש-י-י- ----------- ‫יום שלישי‬ 0
yom--h-i-hi y__ s______ y-m s-l-s-i ----------- yom shlishi
miercuri ‫--- רבי--‬ ‫___ ר_____ ‫-ו- ר-י-י- ----------- ‫יום רביעי‬ 0
yo- revi-i y__ r_____ y-m r-v-'- ---------- yom revi'i
joi ‫--ם -מ---‬ ‫___ ח_____ ‫-ו- ח-י-י- ----------- ‫יום חמישי‬ 0
y---xami-hi y__ x______ y-m x-m-s-i ----------- yom xamishi
vineri ‫יו- שי-י‬ ‫___ ש____ ‫-ו- ש-ש-‬ ---------- ‫יום שישי‬ 0
yom-s---hi y__ s_____ y-m s-i-h- ---------- yom shishi
sâmbătă ‫יום-ש--‬ ‫___ ש___ ‫-ו- ש-ת- --------- ‫יום שבת‬ 0
yo- shabat y__ s_____ y-m s-a-a- ---------- yom shabat
duminică ‫--ם --שו-‬ ‫___ ר_____ ‫-ו- ר-ש-ן- ----------- ‫יום ראשון‬ 0
y-m----sh-n y__ r______ y-m r-'-h-n ----------- yom ri'shon
săptămâna ‫---ו-‬ ‫______ ‫-ש-ו-‬ ------- ‫השבוע‬ 0
h-s--v-'a h________ h-s-a-u-a --------- hashavu'a
de luni până duminică ‫מ--- --י עד יו--ר-שו-‬ ‫____ ש__ ע_ י__ ר_____ ‫-י-ם ש-י ע- י-ם ר-ש-ן- ----------------------- ‫מיום שני עד יום ראשון‬ 0
miom sh--i-ad---m r--shon m___ s____ a_ y__ r______ m-o- s-e-i a- y-m r-'-h-n ------------------------- miom sheni ad yom ri'shon
Prima zi este luni. ‫היום ה-א--- בשב-ע-ה-- ----ש-י.‬ ‫____ ה_____ ב____ ה__ י__ ש____ ‫-י-ם ה-א-ו- ב-ב-ע ה-א י-ם ש-י-‬ -------------------------------- ‫היום הראשון בשבוע הוא יום שני.‬ 0
hayo--h-------n----h---'- hu-y-m sh--i. h____ h________ b________ h_ y__ s_____ h-y-m h-r-'-h-n b-s-a-u-a h- y-m s-e-i- --------------------------------------- hayom hari'shon bashavu'a hu yom sheni.
A doua zi este marţi. ‫היו----ני-ב--ו--------ם---י--.‬ ‫____ ה___ ב____ ה__ י__ ש______ ‫-י-ם ה-נ- ב-ב-ע ה-א י-ם ש-י-י-‬ -------------------------------- ‫היום השני בשבוע הוא יום שלישי.‬ 0
h-y-m-ha-he-- ba-h------h----- -------. h____ h______ b________ h_ y__ s_______ h-y-m h-s-e-i b-s-a-u-a h- y-m s-l-s-i- --------------------------------------- hayom hasheni bashavu'a hu yom shlishi.
A treia zi este miercuri. ‫-י---ה-ל--י -ש-וע --א-י-ם-רביע--‬ ‫____ ה_____ ב____ ה__ י__ ר______ ‫-י-ם ה-ל-ש- ב-ב-ע ה-א י-ם ר-י-י-‬ ---------------------------------- ‫היום השלישי בשבוע הוא יום רביעי.‬ 0
ha--- -ashlish---a-h--u----- yom r-vi'-. h____ h________ b________ h_ y__ r______ h-y-m h-s-l-s-i b-s-a-u-a h- y-m r-v-'-. ---------------------------------------- hayom hashlishi bashavu'a hu yom revi'i.
A patra zi este joi. ‫-י-ם-הר-י-י -ש----הוא--ום ח---י.‬ ‫____ ה_____ ב____ ה__ י__ ח______ ‫-י-ם ה-ב-ע- ב-ב-ע ה-א י-ם ח-י-י-‬ ---------------------------------- ‫היום הרביעי בשבוע הוא יום חמישי.‬ 0
ha--- ha--vi'---as-a------- --- --m--h-. h____ h_______ b________ h_ y__ x_______ h-y-m h-r-v-'- b-s-a-u-a h- y-m x-m-s-i- ---------------------------------------- hayom harevi'i bashavu'a hu yom xamishi.
A cincea zi este vineri. ‫ה-ו--החמיש- ב--וע--ו--י----ישי-‬ ‫____ ה_____ ב____ ה__ י__ ש_____ ‫-י-ם ה-מ-ש- ב-ב-ע ה-א י-ם ש-ש-.- --------------------------------- ‫היום החמישי בשבוע הוא יום שישי.‬ 0
ha-o- h-x-m--s--ba-hav-'- -u yom-s-is--. h____ h________ b________ h_ y__ s______ h-y-m h-x-m-s-i b-s-a-u-a h- y-m s-i-h-. ---------------------------------------- hayom haxamissi bashavu'a hu yom shishi.
A şasea zi este sâmbătă. ‫הי---הש-ש- -ש----הו--י-ם-ש---‬ ‫____ ה____ ב____ ה__ י__ ש____ ‫-י-ם ה-י-י ב-ב-ע ה-א י-ם ש-ת-‬ ------------------------------- ‫היום השישי בשבוע הוא יום שבת.‬ 0
ha--m has---h----sh--u'a ---yo---h-b-t. h____ h_______ b________ h_ y__ s______ h-y-m h-s-i-h- b-s-a-u-a h- y-m s-a-a-. --------------------------------------- hayom hashishi bashavu'a hu yom shabat.
A şaptea zi este duminică. ‫---ם ה-בי-- -ש--ע-ה-א י-ם--אשון-‬ ‫____ ה_____ ב____ ה__ י__ ר______ ‫-י-ם ה-ב-ע- ב-ב-ע ה-א י-ם ר-ש-ן-‬ ---------------------------------- ‫היום השביעי בשבוע הוא יום ראשון.‬ 0
ha--m--a--v--i --sh----a -u --- r-'---n. h____ h_______ b________ h_ y__ r_______ h-y-m h-s-v-'- b-s-a-u-a h- y-m r-'-h-n- ---------------------------------------- hayom hashvi'i bashavu'a hu yom ri'shon.
Săptămâna are şapte zile. ‫-שב-ע --ע--י-י-.‬ ‫_____ ש___ י_____ ‫-ש-ו- ש-ע- י-י-.- ------------------ ‫בשבוע שבעה ימים.‬ 0
bas-a-u'- shiv'a--y'm-m. b________ s______ y_____ b-s-a-u-a s-i-'-h y-m-m- ------------------------ bashavu'a shiv'ah y'mim.
Noi lucrăm doar cinci zile. ‫אנו עו-ד-ם-ח-י-ה ימ-ם --ב-.‬ ‫___ ע_____ ח____ י___ ב_____ ‫-נ- ע-ב-י- ח-י-ה י-י- ב-ב-.- ----------------------------- ‫אנו עובדים חמישה ימים בלבד.‬ 0
a-u ---i------s-a- y-mi- bilvad. a__ o____ x_______ y____ b______ a-u o-d-m x-m-s-a- y-m-m b-l-a-. -------------------------------- anu ovdim xamishah yamim bilvad.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Ebraică (1-100) MP3 Ebraică (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!