Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   uk Дні тижня

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [дев’ять]

9 [devʺyatʹ]

Дні тижня

[Dni tyzhnya]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
luni По----лок П________ П-н-д-л-к --------- Понеділок 0
Pon-d--ok P________ P-n-d-l-k --------- Ponedilok
marţi Вівт-р-к В_______ В-в-о-о- -------- Вівторок 0
Vi-t-r-k V_______ V-v-o-o- -------- Vivtorok
miercuri С-р--а С_____ С-р-д- ------ Середа 0
S--eda S_____ S-r-d- ------ Sereda
joi Че-в-р Ч_____ Ч-т-е- ------ Четвер 0
Ch--v-r C______ C-e-v-r ------- Chetver
vineri п’--н-ця п_______ п-я-н-ц- -------- п’ятниця 0
p--at---sya p__________ p-y-t-y-s-a ----------- pʺyatnytsya
sâmbătă С-б--а С_____ С-б-т- ------ Субота 0
S--ota S_____ S-b-t- ------ Subota
duminică Нед-ля Н_____ Н-д-л- ------ Неділя 0
Ned--ya N______ N-d-l-a ------- Nedilya
săptămâna Тиж---ь Т______ Т-ж-е-ь ------- Тиждень 0
T---denʹ T_______ T-z-d-n- -------- Tyzhdenʹ
de luni până duminică від -о---і--а-до ---і-і в__ п________ д_ н_____ в-д п-н-д-л-а д- н-д-л- ----------------------- від понеділка до неділі 0
v-- po-edilka do ne--li v__ p________ d_ n_____ v-d p-n-d-l-a d- n-d-l- ----------------------- vid ponedilka do nedili
Prima zi este luni. Перший----- – --нед-л-к. П_____ д___ – п_________ П-р-и- д-н- – п-н-д-л-к- ------------------------ Перший день – понеділок. 0
Pers-yy--de-- ---o-e--l-k. P______ d___ – p_________ P-r-h-y- d-n- – p-n-d-l-k- -------------------------- Pershyy̆ denʹ – ponedilok.
A doua zi este marţi. Дру--- -е-- –-в-в-ор--. Д_____ д___ – в________ Д-у-и- д-н- – в-в-о-о-. ----------------------- Другий день – вівторок. 0
D-u-yy̆ -enʹ-– v-v-o--k. D_____ d___ – v________ D-u-y-̆ d-n- – v-v-o-o-. ------------------------ Druhyy̆ denʹ – vivtorok.
A treia zi este miercuri. Т-ет-й ден----се--д-. Т_____ д___ – с______ Т-е-і- д-н- – с-р-д-. --------------------- Третій день – середа. 0
T-e--y- de-ʹ----er-d-. T_____ d___ – s______ T-e-i-̆ d-n- – s-r-d-. ---------------------- Tretiy̆ denʹ – sereda.
A patra zi este joi. Ч-т-е-тий д--- --ч-----. Ч________ д___ – ч______ Ч-т-е-т-й д-н- – ч-т-е-. ------------------------ Четвертий день – четвер. 0
Chetve-t-y̆-de---–-c-et--r. C_________ d___ – c_______ C-e-v-r-y-̆ d-n- – c-e-v-r- --------------------------- Chetvertyy̆ denʹ – chetver.
A cincea zi este vineri. П--т-- де-----п’ят--ця. П_____ д___ – п________ П-я-и- д-н- – п-я-н-ц-. ----------------------- П’ятий день – п’ятниця. 0
P---t--- --n- – -ʺ-at-y-sy-. P______ d___ – p___________ P-y-t-y- d-n- – p-y-t-y-s-a- ---------------------------- Pʺyatyy̆ denʹ – pʺyatnytsya.
A şasea zi este sâmbătă. Шо--и- --н- –--у--та. Ш_____ д___ – с______ Ш-с-и- д-н- – с-б-т-. --------------------- Шостий день – субота. 0
S---ty------ʹ - ----t-. S______ d___ – s______ S-o-t-y- d-n- – s-b-t-. ----------------------- Shostyy̆ denʹ – subota.
A şaptea zi este duminică. Сьом---д--ь----ед---. С_____ д___ – н______ С-о-и- д-н- – н-д-л-. --------------------- Сьомий день – неділя. 0
S---y-̆ d------n-dil--. S_____ d___ – n_______ S-o-y-̆ d-n- – n-d-l-a- ----------------------- Sʹomyy̆ denʹ – nedilya.
Săptămâna are şapte zile. Ти--е-ь --є сім--ні-. Т______ м__ с__ д____ Т-ж-е-ь м-є с-м д-і-. --------------------- Тиждень має сім днів. 0
T----en- --ye--im-----. T_______ m___ s__ d____ T-z-d-n- m-y- s-m d-i-. ----------------------- Tyzhdenʹ maye sim dniv.
Noi lucrăm doar cinci zile. М--пр--ює---л----п’--- д--в. М_ п_______ л___ п____ д____ М- п-а-ю-м- л-ш- п-я-ь д-і-. ---------------------------- Ми працюємо лише п’ять днів. 0
My ---ts-----o--y-he -'-a-ʹ---i-. M_ p__________ l____ p_____ d____ M- p-a-s-u-e-o l-s-e p-y-t- d-i-. --------------------------------- My pratsyuyemo lyshe p'yatʹ dniv.

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!