Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   ad Тхьамафэм имафэхэр

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [бгъу]

9 [bgu]

Тхьамафэм имафэхэр

[Th'amafjem imafjehjer]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Adyghe Joaca Mai mult
luni Бл--э Б____ Б-ы-э ----- Блыпэ 0
B-y-je B_____ B-y-j- ------ Blypje
marţi Гъ---ж Г_____ Г-у-д- ------ Гъубдж 0
G--dzh G_____ G-b-z- ------ Gubdzh
miercuri Б-рэск----й Б__________ Б-р-с-э-ъ-й ----------- Бэрэскэжъый 0
B-er-e-k-e-h-j B_____________ B-e-j-s-j-z-y- -------------- Bjerjeskjezhyj
joi М-фэ-у М_____ М-ф-к- ------ Мэфэку 0
Mje--eku M_______ M-e-j-k- -------- Mjefjeku
vineri Б-рэ--э-ху Б_________ Б-р-с-э-х- ---------- Бэрэскэшху 0
B----e-kj---hu B_____________ B-e-j-s-j-s-h- -------------- Bjerjeskjeshhu
sâmbătă Ш-мбэт Ш_____ Ш-м-э- ------ Шэмбэт 0
Sh-em--et S________ S-j-m-j-t --------- Shjembjet
duminică Т-ь-умаф Т_______ Т-ь-у-а- -------- Тхьаумаф 0
T--aum-f T_______ T-'-u-a- -------- Th'aumaf
săptămâna Т---мафэ Т_______ Т-ь-м-ф- -------- Тхьамафэ 0
T--am-f-e T________ T-'-m-f-e --------- Th'amafje
de luni până duminică Б----м-щ---л--ъ-- --ь--ма-эм--э-. Б_____ щ_________ т_________ н___ Б-ы-э- щ-у-л-г-э- т-ь-у-а-э- н-с- --------------------------------- Блыпэм щыублагъэу тхьаумафэм нэс. 0
B-y---m-shh-ub-a--e--th-a-----em --es. B______ s___________ t__________ n____ B-y-j-m s-h-u-l-g-e- t-'-u-a-j-m n-e-. -------------------------------------- Blypjem shhyublagjeu th'aumafjem njes.
Prima zi este luni. А-э-э----э--- -лыпэ. А____ м____ – б_____ А-э-э м-ф-р – б-ы-э- -------------------- Апэрэ мафэр – блыпэ. 0
A-j-rje m-f----– bly---. A______ m_____ – b______ A-j-r-e m-f-e- – b-y-j-. ------------------------ Apjerje mafjer – blypje.
A doua zi este marţi. Я-----р---а-э- – г-убдж. Я_______ м____ – г______ Я-I-н-р- м-ф-р – г-у-д-. ------------------------ ЯтIонэрэ мафэр – гъубдж. 0
JatIonjerj- m--j-r-–------h. J__________ m_____ – g______ J-t-o-j-r-e m-f-e- – g-b-z-. ---------------------------- JatIonjerje mafjer – gubdzh.
A treia zi este miercuri. Ящ---р---аф-р-– -э-эс--ж--й. Я______ м____ – б___________ Я-э-э-э м-ф-р – б-р-с-э-ъ-й- ---------------------------- Ящэнэрэ мафэр – бэрэскэжъый. 0
J-------jerje-ma--e- ----e---skj-z-y-. J____________ m_____ – b______________ J-s-h-e-j-r-e m-f-e- – b-e-j-s-j-z-y-. -------------------------------------- Jashhjenjerje mafjer – bjerjeskjezhyj.
A patra zi este joi. Яп----э-- -а-эр----эфэк-. Я________ м____ – м______ Я-л-э-э-э м-ф-р – м-ф-к-. ------------------------- ЯплIэнэрэ мафэр – мэфэку. 0
Jap--j----r---m-fje- -------e-u. J____________ m_____ – m________ J-p-I-e-j-r-e m-f-e- – m-e-j-k-. -------------------------------- JaplIjenjerje mafjer – mjefjeku.
A cincea zi este vineri. Ят--н-рэ----э- – -----кэшх-. Я_______ м____ – б__________ Я-ф-н-р- м-ф-р – б-р-с-э-х-. ---------------------------- Ятфэнэрэ мафэр – бэрэскэшху. 0
J---j--jerj---afj-r - b--------e----. J___________ m_____ – b______________ J-t-j-n-e-j- m-f-e- – b-e-j-s-j-s-h-. ------------------------------------- Jatfjenjerje mafjer – bjerjeskjeshhu.
A şasea zi este sâmbătă. Я-энэр- ----р ------эт. Я______ м____ – ш______ Я-э-э-э м-ф-р – ш-м-э-. ----------------------- Яхэнэрэ мафэр – шэмбэт. 0
J-hj-n-erje-m-fj-r –-s-j-m--e-. J__________ m_____ – s_________ J-h-e-j-r-e m-f-e- – s-j-m-j-t- ------------------------------- Jahjenjerje mafjer – shjembjet.
A şaptea zi este duminică. Я--энэ-- м-фэ--– т-----аф. Я_______ м____ – т________ Я-л-н-р- м-ф-р – т-ь-у-а-. -------------------------- Яблэнэрэ мафэр – тхьаумаф. 0
J-blj--j---e --f-er----h'aum-f. J___________ m_____ – t________ J-b-j-n-e-j- m-f-e- – t-'-u-a-. ------------------------------- Jabljenjerje mafjer – th'aumaf.
Săptămâna are şapte zile. Т-ь-м-фэ- --ф--л-у --хэт. Т________ м_______ з_____ Т-ь-м-ф-р м-ф-б-э- з-х-т- ------------------------- Тхьамафэр мэфиблэу зэхэт. 0
T-'am-fj-- -----bl--u-zj-----. T_________ m_________ z_______ T-'-m-f-e- m-e-i-l-e- z-e-j-t- ------------------------------ Th'amafjer mjefibljeu zjehjet.
Noi lucrăm doar cinci zile. Тэ---фи-ф-н---п-т--ы-ажь-р--. Т_ м_____ н____ т____________ Т- м-ф-т- н-I-п т-з-л-ж-э-э-. ----------------------------- Тэ мэфитф ныIэп тызылажьэрэр. 0
T-e m-e---f ---jep -y-y---h'j----r. T__ m______ n_____ t_______________ T-e m-e-i-f n-I-e- t-z-l-z-'-e-j-r- ----------------------------------- Tje mjefitf nyIjep tyzylazh'jerjer.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Adyghe (1-100) MP3 Adyghe (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!