Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   lt ką mėgti / ko norėti

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [septyniasdešimt]

ką mėgti / ko norėti

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Lituaniană Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Ar ---ėtu---e--ū--t-? A_ n_________ r______ A- n-r-t-m-t- r-k-t-? --------------------- Ar norėtumėte rūkyti? 0
Doriţi să dansaţi? Ar n--ėtu-ėte --kt-? A_ n_________ š_____ A- n-r-t-m-t- š-k-i- -------------------- Ar norėtumėte šokti? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Ar no---umė-e pas-v---š-i-ti? A_ n_________ p______________ A- n-r-t-m-t- p-s-v-i-š-i-t-? ----------------------------- Ar norėtumėte pasivaikščioti? 0
Vreau să fumez. (--- -o-ė--a- rū---i. (___ n_______ r______ (-š- n-r-č-a- r-k-t-. --------------------- (Aš) norėčiau rūkyti. 0
Vrei o ţigară? Ar no-ė--m----aret--? A_ n______ c_________ A- n-r-t-m c-g-r-t-s- --------------------- Ar norėtum cigaretės? 0
El vrea un foc. J---no---ų--g--es. J__ n_____ u______ J-s n-r-t- u-n-e-. ------------------ Jis norėtų ugnies. 0
Doresc să beau ceva. (-š) n-r---au------r- iš----i. (___ n_______ k_ n___ i_______ (-š- n-r-č-a- k- n-r- i-g-r-i- ------------------------------ (Aš) norėčiau ko nors išgerti. 0
Doresc să mănânc ceva. (-š- n-r--i-u--- nors -------. (___ n_______ k_ n___ v_______ (-š- n-r-č-a- k- n-r- v-l-y-i- ------------------------------ (Aš) norėčiau ko nors valgyti. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. (Aš---orė-iau---uputį---i-s--i. (___ n_______ t______ p________ (-š- n-r-č-a- t-u-u-į p-i-s-t-. ------------------------------- (Aš) norėčiau truputį pailsėti. 0
Doresc să vă întreb ceva. (Aš--no--čiau-Jūsų---i -o ----au-t-. (___ n_______ J___ k__ k_ p_________ (-š- n-r-č-a- J-s- k-i k- p-k-a-s-i- ------------------------------------ (Aš) norėčiau Jūsų kai ko paklausti. 0
Doresc să vă rog ceva. (-š----r-č-au-J--ų---- ko -a-rašy--. (___ n_______ J___ k__ k_ p_________ (-š- n-r-č-a- J-s- k-i k- p-p-a-y-i- ------------------------------------ (Aš) norėčiau Jūsų kai ko paprašyti. 0
Doresc să vă invit la ceva. (A-)-no--či-u--u--k-i k-- p--vie--i. (___ n_______ J__ k__ k__ p_________ (-š- n-r-č-a- J-s k-i k-r p-k-i-s-i- ------------------------------------ (Aš) norėčiau Jus kai kur pakviesti. 0
Ce doriţi vă rog? P---au--ko -----u---e? P______ k_ n__________ P-a-a-, k- n-r-t-m-t-? ---------------------- Prašau, ko norėtumėte? 0
Doriţi o cafea? Ar n-r-tum-te p--d-li- ka-o-? A_ n_________ p_______ k_____ A- n-r-t-m-t- p-o-e-i- k-v-s- ----------------------------- Ar norėtumėte puodelio kavos? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? O g-- ver---u (-o--tumė-e---r-ato-? O g__ v______ (___________ a_______ O g-l v-r-i-u (-o-ė-u-ė-e- a-b-t-s- ----------------------------------- O gal verčiau (norėtumėte) arbatos? 0
Vrem să mergem acasă. (---)--o-ėt-me važ-uot- -amo. (____ n_______ v_______ n____ (-e-) n-r-t-m- v-ž-u-t- n-m-. ----------------------------- (Mes) norėtume važiuoti namo. 0
Vreţi un taxi? Ar---r-t---te -------- -----? A_ n_________ v_______ t_____ A- n-r-t-m-t- v-ž-u-t- t-k-i- ----------------------------- Ar norėtumėte važiuoti taksi? 0
Ei vor să dea un telefon. Ji--n-rė-ų --skam--nti. J__ n_____ p___________ J-e n-r-t- p-s-a-b-n-i- ----------------------- Jie norėtų paskambinti. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Lituaniană (1-100) MP3 Lituaniană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.