Dicționar de expresii

ro Cumpărături   »   lt Pirkiniai

54 [cincizeci şi patru]

Cumpărături

Cumpărături

54 [penkiasdešimt keturi]

Pirkiniai

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Lituaniană Joaca Mai mult
Vreau să cumpăr un cadou. (A-)-n---čiau p-r-t- dovan-. (___ n_______ p_____ d______ (-š- n-r-č-a- p-r-t- d-v-n-. ---------------------------- (Aš) norėčiau pirkti dovaną. 0
Dar nimic prea scump. B-t -ą -o-- n--r------. B__ k_ n___ n__________ B-t k- n-r- n-b-a-g-u-. ----------------------- Bet ką nors nebrangaus. 0
Poate o geantă? Ga--ra--i--? G__ r_______ G-l r-n-i-ę- ------------ Gal rankinę? 0
Ce culoare doriţi? K--i-s--p--v-- -o-ė--mė--? K_____ s______ n__________ K-k-o- s-a-v-s n-r-t-m-t-? -------------------------- Kokios spalvos norėtumėte? 0
Negru, maro sau alb? Ju---,-r--ą-ar--a-t-? J_____ r___ a_ b_____ J-o-ą- r-d- a- b-l-ą- --------------------- Juodą, rudą ar baltą? 0
Una mare sau una mică? D--elę -r ma--? D_____ a_ m____ D-d-l- a- m-ž-? --------------- Didelę ar mažą? 0
Pot s-o văd pe aceasta? A- -a----šitą--a-i-i-r---? A_ g____ š___ p___________ A- g-l-u š-t- p-s-ž-ū-ė-i- -------------------------- Ar galiu šitą pasižiūrėti? 0
Este din piele? Ar-j- o-inė? A_ j_ o_____ A- j- o-i-ė- ------------ Ar ji odinė? 0
Sau este din material sintetic? A---- iš o--- -a-a-talo? A_ j_ i_ o___ p_________ A- j- i- o-o- p-k-i-a-o- ------------------------ Ar ji iš odos pakaitalo? 0
Din piele, normal. Ži--m-,----odo-. Ž______ i_ o____ Ž-n-m-, i- o-o-. ---------------- Žinoma, iš odos. 0
Este o calitate deosebit de bună. Ta- l-b---ger- -okyb-. T__ l____ g___ k______ T-i l-b-i g-r- k-k-b-. ---------------------- Tai labai gera kokybė. 0
Şi geanta chiar merită preţul. I---ankinė---k-a- ne-r----. I_ r______ t_____ n________ I- r-n-i-ė t-k-a- n-b-a-g-. --------------------------- Ir rankinė tikrai nebrangi. 0
Aceea îmi place. J----n-pa--nka. J_ m__ p_______ J- m-n p-t-n-a- --------------- Ji man patinka. 0
Pe aceea o iau. Aš -- p----. A_ j_ p_____ A- j- p-r-u- ------------ Aš ją perku. 0
O pot eventual schimba? Ar pri--i-u-----ė----j---a-eis---kita? A_ p________ g______ j_ p_______ k____ A- p-i-e-k-s g-l-s-u j- p-k-i-t- k-t-? -------------------------------------- Ar prireikus galėsiu ją pakeisti kita? 0
Bineînţeles. Sav-im--s----n-a-a. S______ s__________ S-v-i-e s-p-a-t-m-. ------------------- Savaime suprantama. 0
O împachetăm pentru cadou. Me- j- su--k-osi-e-k-ip ------. M__ j_ s__________ k___ d______ M-s j- s-p-k-o-i-e k-i- d-v-n-. ------------------------------- Mes ją supakuosime kaip dovaną. 0
Dincolo este casieria. Št-- t-- --a kasa. Š___ t__ y__ k____ Š-a- t-n y-a k-s-. ------------------ Štai ten yra kasa. 0

Cine înţelege pe cine?

Sunt aproape 7 miliarde de oameni pe Pământ. Toţi au cîte o limbă. Din păcate, ea nu este mereu aceeaşi. Aşadar, pentru a putea vorbi cu alte nationalităţi, trebuie să învăţăm limbi stăine. Deseori este dificil. Dar există limbi care se aseamăna foarte mult. Interlocutorii se înţeleg dar fără a stăpani cealaltă limbă. Acest fenomen se numeşte înţelegere reciprocă . Putem remarca două variante. Prima este înţelegerea reciprocă orală . Interlocutorii se înţeleg când vorbesc. Dar nu înţeleg forma scrisă a celeilalte limbi. Aceasta se întamplă pentru că limbile au forma scrisă diferită. Un exemplu ar fi limbile hindi şi urdu. Înţelegerea reciprocă scrisă este cea de-a doua variantă. În acest caz, cealaltă limbă este înţeleasă în forma sa scrisă. Dar interlocutorii nu se înţeleg unul pe altul când comunică în scris. Motivul este o pronunţie complet diferită. Germana si neerlandeza pot fi date ca exemplu. Majoritatea limbilor asemănătoare conţin cele două variante. Adică ele sunt înţelese oral şi scris. Rusa şi ucrainiana sau tailandeza şi lao pot fi exemple în acest sens. Dar mai există o formă asimetrică de înţelegere reciprocă. Este cazul în care interlocutorii nu se înţeleg atât de bine în cele două direcţii. Portughezii îi înţeleg mai bine pe spanioli decât spaniolii pe portughezi. Austriecii îi înţeleg mai bine pe germani decât germanii pe austrieci. În aceste exemple, pronunţia sau dialectul pot fi o barieră. Dacă cineva vrea sa comunice bine, trebuie să mai înveţe...