Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   lt Savybiniai įvardžiai 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [šešiasdešimt septyni]

Savybiniai įvardžiai 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Lituaniană Joaca Mai mult
ochelarii a--n-ai a______ a-i-i-i ------- akiniai 0
Şi-a uitat ochelarii. Ji- pa----- --vo--kinius. J__ p______ s___ a_______ J-s p-m-r-o s-v- a-i-i-s- ------------------------- Jis pamiršo savo akinius. 0
Unde şi-a pus ochelarii? K---i ---akin-ai? K____ j_ a_______ K-r-i j- a-i-i-i- ----------------- Kurgi jo akiniai? 0
ceasul l-i---d-s l________ l-i-r-d-s --------- laikrodis 0
Ceasul lui este stricat. J---a--rodi- ----do. J_ l________ s______ J- l-i-r-d-s s-g-d-. -------------------- Jo laikrodis sugedo. 0
Ceasul atârnă pe perete. L-ikr-di- -a-- -nt s-e---. L________ k___ a__ s______ L-i-r-d-s k-b- a-t s-e-o-. -------------------------- Laikrodis kabo ant sienos. 0
paşaportul p--as p____ p-s-s ----- pasas 0
Şi-a pierdut paşaportul. Ji- ---e-ė s--o-pa--. J__ p_____ s___ p____ J-s p-m-t- s-v- p-s-. --------------------- Jis pametė savo pasą. 0
Unde şi-a pus paşaportul? Kurgi j- -----? K____ j_ p_____ K-r-i j- p-s-s- --------------- Kurgi jo pasas? 0
ei – al lor j--, j-s - jų j___ j__ — j_ j-e- j-s — j- ------------- jie, jos — jų 0
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. Va--ai-ne---i -a--i sav- ----. V_____ n_____ r____ s___ t____ V-i-a- n-g-l- r-s-i s-v- t-v-. ------------------------------ Vaikai negali rasti savo tėvų. 0
Dar iată, vin părinţii lor! B-- č-a -i -t-in---ų-tė---! B__ č__ g_ a_____ j_ t_____ B-t č-a g- a-e-n- j- t-v-i- --------------------------- Bet čia gi ateina jų tėvai! 0
dumneavoastră – al dumneavoastră Jūs - j-sų J__ — j___ J-s — j-s- ---------- Jūs — jūsų 0
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? Kok-a -----/--a-p -ekėsi-jū----e--o--,----e -i-leri? K____ b___ / k___ s_____ j___ k_______ p___ M_______ K-k-a b-v- / k-i- s-k-s- j-s- k-l-o-ė- p-n- M-u-e-i- ---------------------------------------------------- Kokia buvo / kaip sekėsi jūsų kelionė, pone Miuleri? 0
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? K-r-j--ų ž-o-a, -o-e -i-l---? K__ j___ ž_____ p___ M_______ K-r j-s- ž-o-a- p-n- M-u-e-i- ----------------------------- Kur jūsų žmona, pone Miuleri? 0
dumneavoastră – a dumneavoastră J---— jū-ų J__ — j___ J-s — j-s- ---------- Jūs — jūsų 0
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? K---- b----- k-i---ekėsi-ke-io----p--ia -mi-? K____ b___ / k___ s_____ k_______ p____ Š____ K-k-a b-v- / k-i- s-k-s- k-l-o-ė- p-n-a Š-i-? --------------------------------------------- Kokia buvo / kaip sekėsi kelionė, ponia Šmit? 0
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? K-- --sų-vyras- ---i--Š-i-? K__ j___ v_____ p____ Š____ K-r j-s- v-r-s- p-n-a Š-i-? --------------------------- Kur jūsų vyras, ponia Šmit? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Lituaniană (1-100) MP3 Lituaniană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!