Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   sv vilja ha något

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [sjuttio]

vilja ha något

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Suedeză Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? V-ll-ni -ö--? V___ n_ r____ V-l- n- r-k-? ------------- Vill ni röka? 0
Doriţi să dansaţi? Vill--- d-nsa? V___ n_ d_____ V-l- n- d-n-a- -------------- Vill ni dansa? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? V--l-ni -- u----h -å? V___ n_ g_ u_ o__ g__ V-l- n- g- u- o-h g-? --------------------- Vill ni gå ut och gå? 0
Vreau să fumez. Jag-sku----vi--a-rö-a. J__ s_____ v____ r____ J-g s-u-l- v-l-a r-k-. ---------------------- Jag skulle vilja röka. 0
Vrei o ţigară? Vill--u -a e---ig-r-tt? V___ d_ h_ e_ c________ V-l- d- h- e- c-g-r-t-? ----------------------- Vill du ha en cigarett? 0
El vrea un foc. Han--ill ha eld. H__ v___ h_ e___ H-n v-l- h- e-d- ---------------- Han vill ha eld. 0
Doresc să beau ceva. J-g--k-lle v-l-a--a--å-o- -------ck-. J__ s_____ v____ h_ n____ a__ d______ J-g s-u-l- v-l-a h- n-g-t a-t d-i-k-. ------------------------------------- Jag skulle vilja ha något att dricka. 0
Doresc să mănânc ceva. J---s--lle-vi-ja---- nå-o-. J__ s_____ v____ ä__ n_____ J-g s-u-l- v-l-a ä-a n-g-t- --------------------------- Jag skulle vilja äta något. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. Ja--sk-l---vilja --la ----l---. J__ s_____ v____ v___ m__ l____ J-g s-u-l- v-l-a v-l- m-g l-t-. ------------------------------- Jag skulle vilja vila mig lite. 0
Doresc să vă întreb ceva. J-g----ll- -i-ja ------e--någ--. J__ s_____ v____ f____ e_ n_____ J-g s-u-l- v-l-a f-å-a e- n-g-t- -------------------------------- Jag skulle vilja fråga er något. 0
Doresc să vă rog ceva. J----kul---v-l---be-er-o- -å---. J__ s_____ v____ b_ e_ o_ n_____ J-g s-u-l- v-l-a b- e- o- n-g-t- -------------------------------- Jag skulle vilja be er om något. 0
Doresc să vă invit la ceva. Jag -ku--e vi-j- bj--a-i- -r -- n--o-. J__ s_____ v____ b____ i_ e_ p_ n_____ J-g s-u-l- v-l-a b-u-a i- e- p- n-g-t- -------------------------------------- Jag skulle vilja bjuda in er på något. 0
Ce doriţi vă rog? V-d---l- n- ha? V__ v___ n_ h__ V-d v-l- n- h-? --------------- Vad vill ni ha? 0
Doriţi o cafea? V------ h- e- k-f-e? V___ n_ h_ e_ k_____ V-l- n- h- e- k-f-e- -------------------- Vill ni ha en kaffe? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? El-er --u-le-ni----l-e vilj- h--e----? E____ s_____ n_ h_____ v____ h_ e_ t__ E-l-r s-u-l- n- h-l-r- v-l-a h- e- t-? -------------------------------------- Eller skulle ni hellre vilja ha en te? 0
Vrem să mergem acasă. V- -k---e -il-a -k--h-m. V_ s_____ v____ å__ h___ V- s-u-l- v-l-a å-a h-m- ------------------------ Vi skulle vilja åka hem. 0
Vreţi un taxi? Vi-l ni-h--en t-x-? V___ n_ h_ e_ t____ V-l- n- h- e- t-x-? ------------------- Vill ni ha en taxi? 0
Ei vor să dea un telefon. D- vil- r-n-a. D_ v___ r_____ D- v-l- r-n-a- -------------- De vill ringa. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Suedeză (1-100) MP3 Suedeză (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.