Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   lt Neiginys 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [šešiasdešimt penki]

Neiginys 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Lituaniană Joaca Mai mult
Este scump inelul? A--ž--d-s-br--g-s? A_ ž_____ b_______ A- ž-e-a- b-a-g-s- ------------------ Ar žiedas brangus? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Ne, j---kainuoja--i- --m-ą-eu-ų. N__ j__ k_______ t__ š____ e____ N-, j-s k-i-u-j- t-k š-m-ą e-r-. -------------------------------- Ne, jis kainuoja tik šimtą eurų. 0
Dar eu am numai cincizeci. B---a---ur-u-t-k pe--i-sd-šimt. B__ a_ t____ t__ p_____________ B-t a- t-r-u t-k p-n-i-s-e-i-t- ------------------------------- Bet aš turiu tik penkiasdešimt. 0
Eşti gata deja? A--(--) -a---ai--- /----(-u)------a-iru---s - pasi-uo---i? A_ (___ j__ b_____ / a_ (___ j__ p_________ / p___________ A- (-u- j-u b-i-e- / a- (-u- j-u p-s-r-o-ę- / p-s-r-o-u-i- ---------------------------------------------------------- Ar (tu) jau baigei / ar (tu) jau pasiruošęs / pasiruošusi? 0
Nu, încă nu. Ne- da--n-. N__ d__ n__ N-, d-r n-. ----------- Ne, dar ne. 0
Dar imediat sunt gata. Bet --e-- b-i-s-u --be---r-it----iu p-si-u-š---/-p-s-r--šus-. B__ g____ b______ / b__ g____ b____ p_________ / p___________ B-t g-e-t b-i-s-u / b-t g-e-t b-s-u p-s-r-o-ę- / p-s-r-o-u-i- ------------------------------------------------------------- Bet greit baigsiu / bet greit būsiu pasiruošęs / pasiruošusi. 0
Mai doreşti supă? Ar d-r --rėt-m--ri--os? A_ d__ n______ s_______ A- d-r n-r-t-m s-i-b-s- ----------------------- Ar dar norėtum sriubos? 0
Nu, nu mai doresc. Ne---aš)--a- --ben-r--. N__ (___ j__ n_________ N-, (-š- j-u n-b-n-r-u- ----------------------- Ne, (aš) jau nebenoriu. 0
Dar încă o îngheţată. Bet--a--p--c-ją--ed-. B__ d__ p______ l____ B-t d-r p-r-i-ą l-d-. --------------------- Bet dar porciją ledų. 0
Locuieşti de mult timp aici? Ar --u-s--ia- čia--yve--? A_ j__ s_____ č__ g______ A- j-u s-n-a- č-a g-v-n-? ------------------------- Ar jau seniai čia gyveni? 0
Nu, abia de o lună. Ne------m-nu-. N__ t__ m_____ N-, t-k m-n-o- -------------- Ne, tik mėnuo. 0
Dar cunosc deja multe persoane. Be- ---- ja- p--įst- -au---mon--. B__ (___ j__ p______ d___ ž______ B-t (-š- j-u p-ž-s-u d-u- ž-o-i-. --------------------------------- Bet (aš) jau pažįstu daug žmonių. 0
Mergi mâine acasă? A-----o--v---uosi namo? A_ r____ v_______ n____ A- r-t-j v-ž-u-s- n-m-? ----------------------- Ar rytoj važiuosi namo? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. N-, -i------------. N__ t__ s__________ N-, t-k s-v-i-g-l-. ------------------- Ne, tik savaitgalį. 0
Dar mă întorc deja duminică. Bet ---) j-- -e-ma---nį --g---iu. B__ (___ j__ s_________ s________ B-t (-š- j-u s-k-a-i-n- s-g-į-i-. --------------------------------- Bet (aš) jau sekmadienį sugrįšiu. 0
Fiica ta este deja majoră? A-----o-du-tė--a--su-u--s-? A_ t___ d____ j__ s________ A- t-v- d-k-ė j-u s-a-g-s-? --------------------------- Ar tavo duktė jau suaugusi? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. Ne,-ja- d-- t-- s-pty--o-i--. N__ j__ d__ t__ s____________ N-, j-i d-r t-k s-p-y-i-l-k-. ----------------------------- Ne, jai dar tik septyniolika. 0
Dar are deja un prieten. Be------au-tu-i-dr-u--. B__ j_ j__ t___ d______ B-t j- j-u t-r- d-a-g-. ----------------------- Bet ji jau turi draugą. 0

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.