Dicționar de expresii

ro a „cere” ceva   »   no be om noe

74 [şaptezeci şi patru]

a „cere” ceva

a „cere” ceva

74 [syttifire]

be om noe

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
Mă puteţi tunde? Ka- du-kli-pe h-re----t-? K__ d_ k_____ h____ m____ K-n d- k-i-p- h-r-t m-t-? ------------------------- Kan du klippe håret mitt? 0
Nu prea scurt, vă rog. Ven--i--- ikke-for--ort. V________ i___ f__ k____ V-n-l-g-t i-k- f-r k-r-. ------------------------ Vennligst ikke for kort. 0
Ceva mai scurt, vă rog. Litt-k-rt-re- ----. L___ k_______ t____ L-t- k-r-e-e- t-k-. ------------------- Litt kortere, takk. 0
Puteţi developa pozele? K-n--u-fre-k-lle diss----l---e? K__ d_ f________ d____ b_______ K-n d- f-e-k-l-e d-s-e b-l-e-e- ------------------------------- Kan du fremkalle disse bildene? 0
Pozele sunt pe CD. Bilden---- -å--De-. B______ e_ p_ C____ B-l-e-e e- p- C-e-. ------------------- Bildene er på CDen. 0
Pozele sunt în aparatul foto. Bi-dene----i -a-er---. B______ e_ i k________ B-l-e-e e- i k-m-r-e-. ---------------------- Bildene er i kameraet. 0
Îmi puteţi repara ceasul? Ka---u --parere d-nne --ok--? K__ d_ r_______ d____ k______ K-n d- r-p-r-r- d-n-e k-o-k-? ----------------------------- Kan du reparere denne klokka? 0
Sticla este spartă. Gl--s-t--r --u-t. G______ e_ k_____ G-a-s-t e- k-u-t- ----------------- Glasset er knust. 0
Bateria este goală. Bat-eri-t e------. B________ e_ t____ B-t-e-i-t e- t-m-. ------------------ Batteriet er tomt. 0
Îmi puteţi călca cămaşa? K-- -u st--k--s-j-r--? K__ d_ s_____ s_______ K-n d- s-r-k- s-j-r-a- ---------------------- Kan du stryke skjorta? 0
Îmi puteţi curăţa pantalonii? Ka--d--r-ns- bu-s-? K__ d_ r____ b_____ K-n d- r-n-e b-k-a- ------------------- Kan du rense buksa? 0
Îmi puteţi repara pantofii? K-n -- -----e-- s--e--? K__ d_ r_______ s______ K-n d- r-p-r-r- s-o-n-? ----------------------- Kan du reparere skoene? 0
Îmi daţi vă rog un foc? Kan-du gi--e---yr? K__ d_ g_ m__ f___ K-n d- g- m-g f-r- ------------------ Kan du gi meg fyr? 0
Aveţi chibrite sau o brichetă? Har d--f-----k-er-e-ler en-l----er? H__ d_ f_________ e____ e_ l_______ H-r d- f-r-t-k-e- e-l-r e- l-g-t-r- ----------------------------------- Har du fyrstikker eller en lighter? 0
Aveţi o scrumieră? H-r du ---a-k-beger? H__ d_ e_ a_________ H-r d- e- a-k-b-g-r- -------------------- Har du et askebeger? 0
Fumaţi ţigări? Røy--r du----ar-r? R_____ d_ s_______ R-y-e- d- s-g-r-r- ------------------ Røyker du sigarer? 0
Fumaţi ţigarete? Røy-e--d- si-are--er? R_____ d_ s__________ R-y-e- d- s-g-r-t-e-? --------------------- Røyker du sigaretter? 0
Fumaţi pipă? R---er du p--e? R_____ d_ p____ R-y-e- d- p-p-? --------------- Røyker du pipe? 0

Învăţarea şi lectura

Învăţarea şi lectura funcţionează împreună. Desigur, acest lucru este valabil în special pentru învăţarea limbilor străine. Dacă vrem să învăţăm corect o limbă nouă, trebuie să citim multe texte. Când citim literatură într-o limbă străină, gândim frazele în întregime. Astfel, creierul nostru învaţă vocabularul şi gramatica în context. Acest lucru ajută la memorarea noului conţinut. Memoriei noastre îi este mai greu să reţină cuvinte în afara contextului. În timpul lecturii, învăţăm ce semnificaţie pot avea cuvintele. Asta ne ajută să înţelegem noua limbă. În mod natural, literatura străină n-ar trebui să fie prea dificilă. Nuvelele sau romanele poliţiste sunt adesea distractive. Ziarele cotidiane au avantajul de a fi mereu la curent. Cărţile pentru copii sau benzile desenate se potrivesc foarte bine pentru învăţarea limbilor străine. Imaginile ajută înţelegerea noii limbi. Oricare ar fi tipul de literatură ales, acesta trebuie să fie interesant. Asta înseamnă că, în povestire trebuie să se întămple multe lucruri pentru a avea un limbaj variat. Dacă nu găsiţi nimic, atunci puteţi folosi cărţi speciale. Sunt multe cărţi cu texte simple pentru începători. Este important ca întotdeauna să folosiţi dicţionarul în timpul lecturii. De fiecare dată când nu înţelegeţi un cuvânt, consultaţi dicţionarul. Lectura ne activează creierul, iar el învaţă lucruri noi mult mai repede. Pentru toate cuvintele necunoscute, folosim un carneţel. Astfel, le putem repeta de multe ori. În timpul lecturii, putem să şi colorăm cuvintele necunoscute. Data viitoare le vom recunoaşte rapid. Citind mult într-o limbă straină, vom progresa rapid. Deoarece creierul nostru învaţă repede să imită limba. S-ar putea ca într-o zi să poţi gândi în limba străină respectivă.