Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   lv Mājas uzkopšana

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [astoņpadsmit]

Mājas uzkopšana

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Letonă Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. Šo--en-ir ses-d-ena. Š_____ i_ s_________ Š-d-e- i- s-s-d-e-a- -------------------- Šodien ir sestdiena. 0
Astăzi avem timp. Š-d-en -u-s i- l-ik-. Š_____ m___ i_ l_____ Š-d-e- m-m- i- l-i-s- --------------------- Šodien mums ir laiks. 0
Astăzi curăţăm locuinţa. Š--ie- mēs -z--p--m ---v-k-i. Š_____ m__ u_______ d________ Š-d-e- m-s u-k-p-a- d-ī-o-l-. ----------------------------- Šodien mēs uzkopjam dzīvokli. 0
Eu curăţ baia. Es uz----u van-a-----a--. E_ u______ v_____ i______ E- u-k-p-u v-n-a- i-t-b-. ------------------------- Es uzkopju vannas istabu. 0
Soţul meu spală maşina. Mans v--- -a--- ---ī-u. M___ v___ m____ m______ M-n- v-r- m-z-ā m-š-n-. ----------------------- Mans vīrs mazgā mašīnu. 0
Copiii curăţă bicicletele. B--n---īr- d-v-i--ņ--. B____ t___ d__________ B-r-i t-r- d-v-i-e-u-. ---------------------- Bērni tīra divriteņus. 0
Bunica udă florile. Vec-ā-iņ---p-----u--s. V________ a____ p_____ V-c-ā-i-a a-l-j p-ķ-s- ---------------------- Vecmāmiņa aplej puķes. 0
Copiii strâng în camera copiilor. B-rni--z---- b--nu--st-bu. B____ u_____ b____ i______ B-r-i u-k-p- b-r-u i-t-b-. -------------------------- Bērni uzkopj bērnu istabu. 0
Soţul meu îşi strânge pe birou. Man- -īr- --k--to----u----s-āmgal-u. M___ v___ s______ s___ r____________ M-n- v-r- s-k-r-o s-v- r-k-t-m-a-d-. ------------------------------------ Mans vīrs sakārto savu rakstāmgaldu. 0
Eu bag rufele în maşina de spălat. Es s----ku----u-ve-a- -a---ā. E_ s______ v___ v____ m______ E- s-l-e-u v-ļ- v-ļ-s m-š-n-. ----------------------------- Es salieku veļu veļas mašīnā. 0
Eu întind rufele. E- -z--ru -eļ-. E_ i_____ v____ E- i-k-r- v-ļ-. --------------- Es izkaru veļu. 0
Eu calc rufele. E- --ud-n- -eļu. E_ g______ v____ E- g-u-i-u v-ļ-. ---------------- Es gludinu veļu. 0
Ferestrele sunt murdare. Lo-i--r -e----. L___ i_ n______ L-g- i- n-t-r-. --------------- Logi ir netīri. 0
Podeaua este murdară. Gr------ n--īr-. G____ i_ n______ G-ī-a i- n-t-r-. ---------------- Grīda ir netīra. 0
Vasele sunt murdare. Tr--ki i- n-tī--. T_____ i_ n______ T-a-k- i- n-t-r-. ----------------- Trauki ir netīri. 0
Cine curăţă ferestrele? Kas-nosp-----ās-lo-us? K__ n__________ l_____ K-s n-s-o-r-n-s l-g-s- ---------------------- Kas nospodrinās logus? 0
Cine aspiră praful? Ka--i-sū-s -u-e---s? K__ i_____ p________ K-s i-s-k- p-t-k-u-? -------------------- Kas izsūks putekļus? 0
Cine spală vasele? K-s--o---gās trau-u-? K__ n_______ t_______ K-s n-m-z-ā- t-a-k-s- --------------------- Kas nomazgās traukus? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Letonă (1-100) MP3 Letonă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!