Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 4   »   eo Konjunkcioj 4

97 [nouăzeci şi şapte]

Conjuncţii 4

Conjuncţii 4

97 [naŭdek sep]

Konjunkcioj 4

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
El a adormit, deşi televizorul era pornit. Li-e--ormi-is--vankam la-tele-idilo ---i--ŝa-tita. L_ e_________ k______ l_ t_________ e____ ŝ_______ L- e-d-r-i-i- k-a-k-m l- t-l-v-d-l- e-t-s ŝ-l-i-a- -------------------------------------------------- Li endormiĝis kvankam la televidilo estis ŝaltita. 0
El a mai rămas, deşi era deja târziu. Li--n-o--ŭ-re------va--a- j-- --lf-uis. L_ a______ r_____ k______ j__ m________ L- a-k-r-ŭ r-s-i- k-a-k-m j-m m-l-r-i-. --------------------------------------- Li ankoraŭ restis kvankam jam malfruis. 0
El nu a venit, deşi ne-am dat întâlnire. Li-----e--- kvank----- f----- ren-e---n. L_ n_ v____ k______ n_ f_____ r_________ L- n- v-n-s k-a-k-m n- f-k-i- r-n-e-u-n- ---------------------------------------- Li ne venis kvankam ni fiksis rendevuon. 0
Televizorul era pornit. Totuşi el a adormit. La -el-----lo-e-t-s-----i-a.----t-me- ---orm-ĝ-s. L_ t_________ e____ ŝ_______ L_ t____ e__________ L- t-l-v-d-l- e-t-s ŝ-l-i-a- L- t-m-n e-d-r-i-i-. ------------------------------------------------- La televidilo estis ŝaltita. Li tamen endormiĝis. 0
Era deja târziu. Totuşi el a mai rămas. Jam malfruis.-L--tame- --k---ŭ r--ti-. J__ m________ L_ t____ a______ r______ J-m m-l-r-i-. L- t-m-n a-k-r-ŭ r-s-i-. -------------------------------------- Jam malfruis. Li tamen ankoraŭ restis. 0
Ne-am dat întâlnire. Totuşi el nu a venit. N- -i-------nd-vu-n.--- ---e--ne veni-. N_ f_____ r_________ L_ t____ n_ v_____ N- f-k-i- r-n-e-u-n- L- t-m-n n- v-n-s- --------------------------------------- Ni fiksis rendevuon. Li tamen ne venis. 0
Cu toate că nu are permis, conduce maşina. Kv-n--m -- -e havas-st-r-----silo-, li st-ra-. K______ l_ n_ h____ s______________ l_ s______ K-a-k-m l- n- h-v-s s-i-p-r-e-i-o-, l- s-i-a-. ---------------------------------------------- Kvankam li ne havas stirpermesilon, li stiras. 0
Cu toate că strada este alunecoasă, el conduce repede. Kva-k---la-vo-o--l--i-a-- -i-r--i-- --tu---. K______ l_ v___ g________ l_ r_____ v_______ K-a-k-m l- v-j- g-i-i-a-, l- r-p-d- v-t-r-s- -------------------------------------------- Kvankam la vojo glitigas, li rapide veturas. 0
Cu toate că este beat, merge cu bicicleta. Kvan-am ---ebr--s,--i-b-c--la-. K______ l_ e______ l_ b________ K-a-k-m l- e-r-a-, l- b-c-k-a-. ------------------------------- Kvankam li ebrias, li biciklas. 0
El nu are permis de conducere. Totuşi conduce maşina. Li-ne-h--a------p--mes-lo-.-L--t---- st-ras. L_ n_ h____ s______________ L_ t____ s______ L- n- h-v-s s-i-p-r-e-i-o-. L- t-m-n s-i-a-. -------------------------------------------- Li ne havas stirpermesilon. Li tamen stiras. 0
Strada este alunecoasă. Totuşi conduce aşa repede. L-----o g--t-g-s.-L- -amen---p-d- ---u-as. L_ v___ g________ L_ t____ r_____ v_______ L- v-j- g-i-i-a-. L- t-m-n r-p-d- v-t-r-s- ------------------------------------------ La vojo glitigas. Li tamen rapide veturas. 0
El este beat. Totuşi merge cu bicicleta. Li ebri--. -- tam-n -----l--. L_ e______ L_ t____ b________ L- e-r-a-. L- t-m-n b-c-k-a-. ----------------------------- Li ebrias. Li tamen biciklas. 0
Deşi a studiat, nu găseşte un post. Ŝi n---rov-----bor-- kvank----- st-d--. Ŝ_ n_ t_____ l______ k______ ŝ_ s______ Ŝ- n- t-o-a- l-b-r-n k-a-k-m ŝ- s-u-i-. --------------------------------------- Ŝi ne trovas laboron kvankam ŝi studis. 0
Deşi are dureri, ea nu merge la medic. Ŝi n- v--i----k-r--is-on k---kam--i---v-- dol---j-. Ŝ_ n_ v______ k_________ k______ ŝ_ h____ d________ Ŝ- n- v-z-t-s k-r-c-s-o- k-a-k-m ŝ- h-v-s d-l-r-j-. --------------------------------------------------- Ŝi ne vizitas kuraciston kvankam ŝi havas dolorojn. 0
Deşi nu are bani, ea cumpără o maşină. Ŝi a--t---aŭt-n --a---- ŝ--ne-ha-a----n--. Ŝ_ a_____ a____ k______ ŝ_ n_ h____ m_____ Ŝ- a-e-a- a-t-n k-a-k-m ŝ- n- h-v-s m-n-n- ------------------------------------------ Ŝi aĉetas aŭton kvankam ŝi ne havas monon. 0
Ea a studiat. Totuşi nu găseşte un post. Ŝ- ---dis- Ŝ- --m-n--e tr-vis-l-bor--. Ŝ_ s______ Ŝ_ t____ n_ t_____ l_______ Ŝ- s-u-i-. Ŝ- t-m-n n- t-o-i- l-b-r-n- -------------------------------------- Ŝi studis. Ŝi tamen ne trovis laboron. 0
Ea are dureri. Totuşi nu merge la medic. Ŝ- --v-----l----n.-Ŝ- t-m-- n- v-z--a- -ur-c-ston. Ŝ_ h____ d________ Ŝ_ t____ n_ v______ k__________ Ŝ- h-v-s d-l-r-j-. Ŝ- t-m-n n- v-z-t-s k-r-c-s-o-. -------------------------------------------------- Ŝi havas dolorojn. Ŝi tamen ne vizitas kuraciston. 0
Ea nu are bani. Totuşi cumpără o maşină. Ŝi ne-h-vas-m-non-----t--e--a--ta---ŭto-. Ŝ_ n_ h____ m_____ Ŝ_ t____ a_____ a_____ Ŝ- n- h-v-s m-n-n- Ŝ- t-m-n a-e-a- a-t-n- ----------------------------------------- Ŝi ne havas monon. Ŝi tamen aĉetas aŭton. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Esperanto (1-100) MP3 Esperanto (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Tinerii şi persoanele în vârstă nu învaţă în acelaşi fel

Copiii învaţă limbile relativ repede. În general, acest lucru durează mai mult la adulţi. Dar copiii nu învaţă mai bine decât adulţii. Ei doar învaţă altfel. În procesul de învăţare, creierul trebuie să lucreze foarte eficient. Trebuie să înveţe mai multe lucruri în paralel. Când învăţăm o limbă, nu este suficient doar să reflectăm asupra ei. Trebuie să învăţăm să pronunţăm şi cuvintele noi. Pentru asta, organele vorbirii trebuie să înveţe mişcări noi. Creierul trebuie să înveţe să reacţioneze în situaţii noi. Este o provocare să comunici într-o limbă străină. Dar adulţii învaţă limbile diferit, în funcţie de vârstă. La 20 sau 30 de ani mai avem încă obiceiul de a învăţa. Şcoala sau studiul nu sunt atât de îndepărtate. Creierul încă mai este antrenat. De aceea poate învăţa limbi străine la un nivel înalt. Persoanele care au 40 sau 50 de ani au învăţat deja multe lucruri. Creierul lor profită de acestă experienţă. Poate combina conţinuturi noi cu vechi cunoştinţe. La această vârsta, el învaţă mai bine lucrurile cu care este deja familiarizat. De exemplu, sunt limbi care se aseamănă cu altele învăţate mai devreme în viaţă. În general, la 60 sau 70 de ani, persoanele au mai mult timp. Ele se pot antrena mai des. Acest lucru est foarte important pentru limbi. Vârstnicii, de exemplu, învaţă mai uşor scrierile străine. Dar putem învăţa la orice vârstă cu succes. Chiar şi la pubertate, creierul poate crea noi celule nervoase. Şi o face din propria iniţiativă...