Dicționar de expresii

ro A face cunoştinţă   »   be Знаёміцца

3 [trei]

A face cunoştinţă

A face cunoştinţă

3 [тры]

3 [try]

Знаёміцца

Znaemіtstsa

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Ceau! П---------! П__________ П-ы-і-а-н-! ----------- Прывітанне! 0
P-y--ta-ne! P__________ P-y-і-a-n-! ----------- Pryvіtanne!
Bună ziua! Д-бры--з---! Д____ д_____ Д-б-ы д-е-ь- ------------ Добры дзень! 0
Do-ry-d---’! D____ d_____ D-b-y d-e-’- ------------ Dobry dzen’!
Cum îţi merge? Як--правы? Я_ с______ Я- с-р-в-? ---------- Як справы? 0
Y---s---vy? Y__ s______ Y-k s-r-v-? ----------- Yak spravy?
Veniţi din Europa? Вы---Е-ро--? В_ з Е______ В- з Е-р-п-? ------------ Вы з Еўропы? 0
V----YE-r-py? V_ z Y_______ V- z Y-u-o-y- ------------- Vy z YEuropy?
Veniţi din America? Вы---А-е-ы--? В_ з А_______ В- з А-е-ы-і- ------------- Вы з Амерыкі? 0
V- - ---ryk-? V_ z A_______ V- z A-e-y-і- ------------- Vy z Amerykі?
Veniţi din Asia? В- - Аз-і? В_ з А____ В- з А-і-? ---------- Вы з Азіі? 0
V- - ----? V_ z A____ V- z A-і-? ---------- Vy z Azіі?
În care hotel locuiţi? У ---й гасц-н-ц- -ы с-ы--ліся? У я___ г________ В_ с_________ У я-о- г-с-і-і-ы В- с-ы-і-і-я- ------------------------------ У якой гасцініцы Вы спыніліся? 0
U-ya-o---ast-іnі-s- ---spyn--іs-a? U y____ g__________ V_ s__________ U y-k-y g-s-s-n-t-y V- s-y-і-і-y-? ---------------------------------- U yakoy gastsіnіtsy Vy spynіlіsya?
De când sunteţi aici? Я--д-ўно В- --о-т--? Я_ д____ В_ ў__ т___ Я- д-ў-о В- ў-о т-т- -------------------- Як даўно Вы ўжо тут? 0
Ya--dauno V--u-h---ut? Y__ d____ V_ u___ t___ Y-k d-u-o V- u-h- t-t- ---------------------- Yak dauno Vy uzho tut?
Cât rămâneţi? Я-----оў---В----т? Я_ н______ В_ т___ Я- н-д-ў-а В- т-т- ------------------ Як надоўга Вы тут? 0
Yak-n---u-- -y -ut? Y__ n______ V_ t___ Y-k n-d-u-a V- t-t- ------------------- Yak nadouga Vy tut?
Vă place aici? В-м-т-т-па-а-а----? В__ т__ п__________ В-м т-т п-д-б-е-ц-? ------------------- Вам тут падабаецца? 0
Vam--u---ad-b--t----? V__ t__ p____________ V-m t-t p-d-b-e-s-s-? --------------------- Vam tut padabaetstsa?
Vă petreceţi concediul aici? В---р-----і с--ы на-адпач----? В_ п_______ с___ н_ а_________ В- п-ы-х-л- с-д- н- а-п-ч-н-к- ------------------------------ Вы прыехалі сюды на адпачынак? 0
V----ye-h-l- sy--y -- ---a-hy-ak? V_ p________ s____ n_ a__________ V- p-y-k-a-і s-u-y n- a-p-c-y-a-? --------------------------------- Vy pryekhalі syudy na adpachynak?
Să mă vizitaţi! Прыяз--айц- -- мяне-ка-----будзь------ц-! П__________ д_ м___ к___________ у г_____ П-ы-з-ж-й-е д- м-н- к-л---е-у-з- у г-с-і- ----------------------------------------- Прыязджайце да мяне калі-небудзь у госці! 0
Pr-yazd--ayts-----my-n- k-lі---b---’-u go-tsі! P_____________ d_ m____ k___________ u g______ P-y-a-d-h-y-s- d- m-a-e k-l---e-u-z- u g-s-s-! ---------------------------------------------- Pryyazdzhaytse da myane kalі-nebudz’ u gostsі!
Aici este adresa mea. В-сь ----адра-. В___ м__ а_____ В-с- м-й а-р-с- --------------- Вось мой адрас. 0
V-s--m-y ad-as. V___ m__ a_____ V-s- m-y a-r-s- --------------- Vos’ moy adras.
Ne vedem mâine? Мы паб-чым---з---ра? М_ п________ з______ М- п-б-ч-м-я з-ў-р-? -------------------- Мы пабачымся заўтра? 0
My----ac-y-sya--au-r-? M_ p__________ z______ M- p-b-c-y-s-a z-u-r-? ---------------------- My pabachymsya zautra?
Îmi pare rău, dar deja am planuri. Н- ---ь, у ---- -ж- з----н-ва------ш-- сп-ав-. Н_ ж____ у м___ ў__ з___________ і____ с______ Н- ж-л-, у м-н- ў-о з-п-а-а-а-ы- і-ш-я с-р-в-. ---------------------------------------------- На жаль, у мяне ўжо запланаваныя іншыя справы. 0
N- z--l-,-u---a-e uzho -aplan-va-yya іns-y-a s-ra--. N_ z_____ u m____ u___ z____________ і______ s______ N- z-a-’- u m-a-e u-h- z-p-a-a-a-y-a і-s-y-a s-r-v-. ---------------------------------------------------- Na zhal’, u myane uzho zaplanavanyya іnshyya spravy.
Ceau! Б----! Б_____ Б-в-й- ------ Бывай! 0
B-v-y! B_____ B-v-y- ------ Byvay!
La revedere! Да-п-б-ч-нн-! Д_ п_________ Д- п-б-ч-н-я- ------------- Да пабачэння! 0
Da p-ba-h--ny-! D_ p___________ D- p-b-c-e-n-a- --------------- Da pabachennya!
Pe curând! Да су-тр-чы! Д_ с________ Д- с-с-р-ч-! ------------ Да сустрэчы! 0
Da--u--r---y! D_ s_________ D- s-s-r-c-y- ------------- Da sustrechy!

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Bielorusă (1-100) MP3 Bielorusă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Alfabetele

Graţie limbilor, putem comunica. Spunem celorlalţi ceea de gândim sau simţim. Scrisul îndeplineşte de asemenea această funcţie. Majoritatea limbilor au şi variantă scrisă. Scrisul este constituit din semne. Aceste semne pot avea diferite aspecte. Majoritatea scrierilor sunt formate din litere. Aceste litere constituie alfabetul. Un alfabet este o cantitate organizată de semne grafice. Aceste semne formează cuvinte, conform unor reguli bine stabilite. Fiecărui semn îi corespunde o pronunţie specifică. Termenul ‘alfabet’ provine din limba greacă. Primele două litere din acest alfabet sunt ‘alfa’ şi ‘beta’. De-a lungul timpului, au existat numeroase alfabete diferite. În urmă cu peste 3000 de ani, oamenii foloseau caractere. Înainte de această perioadă, caracterele erau simboluri magice. Puţini oameni le cunoşteau semnificaţia. Mai târziu, caracterele şi-au pierdut valoarea simbolică. Astăzi, literele nu mai au semnificaţie. Doar atunci când literele sunt combinate, pot avea un sens. Caractere precum cele chinezeşti funcţionează în mod diferit. Ele sunt asociate cu imagini şi deseori îşi ilustrează semnificaţia. Atunci când scriem, ne codificăm gândurile. Folosim semne pentru a ne înregistra cunoştinţele. Creierul nostru a învăţat să descifreze alfabetul. Semnele devin cuvinte, cuvintele idei. Astfel, un text poate supravieţui mii de ani. Şi să fie încă înţeles...
Știați?
Limba bengaleză este o limbă indo-iraniană. E limba nativă a peste 200 de milioane de oameni. Mai mult de 140 milioane din aceștia locuiesc în Bangladesh. Și în India trăiesc aproximativ 75 de milioane de vorbitori. Alți vorbitori se află și în Malaiezia, Nepal sau Arabia Saudită. Limba bengaleză este una din cele mai vorbite limbi ale lumii. Limba are propriul ei sistem de scriere. Chiar și numerele au simboluri distincte. În zilele noastre, totuși, se folosesc tot mai mult cifrele arabe. Sintaxa bengaleză se face după reguli foarte stricte. Mai întâi se pune subiectul, apoi obiectul, și la urmă verbul. Nu are, însă, genuri gramaticale. Substantivele și adjectivele variază doar foarte puțin. Asta e un lucru bun pentru orice dorește să învețe această limbă importantă. Și mulți ar trebui să se apuce de ea!