Dicționar de expresii

ro A face cunoştinţă   »   he ‫היכרות‬

3 [trei]

A face cunoştinţă

A face cunoştinţă

‫3 [שלוש]‬

3 [shalosh]

‫היכרות‬

[heykerut]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Ceau! ‫---ם-‬ ‫______ ‫-ל-ם-‬ ------- ‫שלום!‬ 0
sh-lo-! s______ s-a-o-! ------- shalom!
Bună ziua! ‫-לו--‬ ‫______ ‫-ל-ם-‬ ------- ‫שלום!‬ 0
s--l--! s______ s-a-o-! ------- shalom!
Cum îţi merge? ‫-ה--שמע?‬ ‫__ נ_____ ‫-ה נ-מ-?- ---------- ‫מה נשמע?‬ 0
mah-nis---? m__ n______ m-h n-s-m-? ----------- mah nishma?
Veniţi din Europa? ‫א- - ה ----ו--?‬ ‫__ / ה מ________ ‫-ת / ה מ-י-ו-ה-‬ ----------------- ‫את / ה מאירופה?‬ 0
a--h/at---'eyuro-ah? a______ m___________ a-a-/-t m-'-y-r-p-h- -------------------- atah/at me'eyuropah?
Veniţi din America? ‫א-------אמ----?‬ ‫__ / ה מ________ ‫-ת / ה מ-מ-י-ה-‬ ----------------- ‫את / ה מאמריקה?‬ 0
atah--t-me-a-e--q--? a______ m___________ a-a-/-t m-'-m-r-q-h- -------------------- atah/at me'ameriqah?
Veniţi din Asia? ‫את /-----ס---‬ ‫__ / ה מ______ ‫-ת / ה מ-ס-ה-‬ --------------- ‫את / ה מאסיה?‬ 0
at-h/a- m--asi-h? a______ m________ a-a-/-t m-'-s-a-? ----------------- atah/at me'asiah?
În care hotel locuiţi? ‫--יזה מל-- א- /------ורר - -?‬ ‫_____ מ___ א_ / ה מ_____ / ת__ ‫-א-ז- מ-ו- א- / ה מ-ג-ר- / ת-‬ ------------------------------- ‫באיזה מלון את / ה מתגורר / ת?‬ 0
ve--y----ma-on --a--mi----e-? v_______ m____ a___ m________ v-'-y-e- m-l-n a-a- m-t-o-e-? ----------------------------- ve'eyzeh malon atah mitgorer?
De când sunteţi aici? ‫-מה------ת---- כבר--אן?‬ ‫___ ז__ א_ / ה כ__ כ____ ‫-מ- ז-ן א- / ה כ-ר כ-ן-‬ ------------------------- ‫כמה זמן את / ה כבר כאן?‬ 0
k---h--m-n-at----h-k-a- ka-n? k____ z___ a______ k___ k____ k-m-h z-a- a-/-t-h k-a- k-'-? ----------------------------- kamah zman at/atah kvar ka'n?
Cât rămâneţi? ‫כמ- זמן ת--א-?‬ ‫___ ז__ ת______ ‫-מ- ז-ן ת-ש-ר-‬ ---------------- ‫כמה זמן תישאר?‬ 0
k-m---zma-----s-e-? k____ z___ t_______ k-m-h z-a- t-s-'-r- ------------------- kamah zman tiss'er?
Vă place aici? ‫--ם--מ--- מ----ח- ----י---/ --ינ-י--‬ ‫___ ה____ מ___ ח_ ב______ / ב________ ‫-א- ה-ק-ם מ-צ- ח- ב-י-י-? / ב-י-י-ך-‬ -------------------------------------- ‫האם המקום מוצא חן בעיניך? / בעינייך?‬ 0
ha'im---m---- ---s----- be'-ne-kha-/--'e--a-k-? h____ h______ m____ x__ b______________________ h-'-m h-m-q-m m-t-e x-n b-'-n-y-h-?-b-'-y-a-k-? ----------------------------------------------- ha'im hamaqom motse xen be'ineykha?/be'eynaikh?
Vă petreceţi concediul aici? ‫-א-----/-ה--חו----‬ ‫___ א_ / ה ב_______ ‫-א- א- / ה ב-ו-ש-?- -------------------- ‫האם את / ה בחופשה?‬ 0
ha'im-at-h-a- ----f---h? h____ a______ b_________ h-'-m a-a-/-t b-x-f-h-h- ------------------------ ha'im atah/at bexofshah?
Să mă vizitaţi! ‫בו----י-לב-ר-אות-!‬ ‫___ / י ל___ א_____ ‫-ו- / י ל-ק- א-ת-!- -------------------- ‫בוא / י לבקר אותי!‬ 0
b--bo---l--------t-! b______ l______ o___ b-/-o-y l-v-q-r o-i- -------------------- bo/bo'y l'vaqer oti!
Aici este adresa mea. ‫ז-----ובת--לי-‬ ‫__ ה_____ ש____ ‫-ו ה-ת-ב- ש-י-‬ ---------------- ‫זו הכתובת שלי.‬ 0
z---a--ov---sseli. z_ h_______ s_____ z- h-k-o-e- s-e-i- ------------------ zu haktovet sseli.
Ne vedem mâine? ‫נ---ה-מ-ר-‬ ‫_____ מ____ ‫-ת-א- מ-ר-‬ ------------ ‫נתראה מחר?‬ 0
n--r-'-h max--? n_______ m_____ n-t-a-e- m-x-r- --------------- nitra'eh maxar?
Îmi pare rău, dar deja am planuri. ‫-נ- מצט-- / ת, -- לי ----יו--אחרות.‬ ‫___ מ____ / ת_ י_ ל_ ת______ א______ ‫-נ- מ-ט-ר / ת- י- ל- ת-כ-י-ת א-ר-ת-‬ ------------------------------------- ‫אני מצטער / ת, יש לי תוכניות אחרות.‬ 0
a-i---ts-a--r/m---t-'--et- y--- -------n-ot---e-ot. a__ m_____________________ y___ l_ t_______ a______ a-i m-t-t-'-r-m-t-t-'-r-t- y-s- l- t-k-n-o- a-e-o-. --------------------------------------------------- ani mitsta'er/mitsta'eret, yesh li tokhniot axerot.
Ceau! ‫---ם-‬ ‫______ ‫-ל-ם-‬ ------- ‫שלום.‬ 0
s-al--. s______ s-a-o-. ------- shalom.
La revedere! ‫-ה--א-ת-‬ ‫_________ ‫-ה-ר-ו-.- ---------- ‫להתראות.‬ 0
le-itr---t. l__________ l-h-t-a-o-. ----------- lehitra'ot.
Pe curând! ‫-ת-א- בק-ו--‬ ‫_____ ב______ ‫-ת-א- ב-ר-ב-‬ -------------- ‫נתראה בקרוב!‬ 0
nitra----b-qar-v! n_______ b_______ n-t-a-e- b-q-r-v- ----------------- nitra'eh beqarov!

Alfabetele

Graţie limbilor, putem comunica. Spunem celorlalţi ceea de gândim sau simţim. Scrisul îndeplineşte de asemenea această funcţie. Majoritatea limbilor au şi variantă scrisă. Scrisul este constituit din semne. Aceste semne pot avea diferite aspecte. Majoritatea scrierilor sunt formate din litere. Aceste litere constituie alfabetul. Un alfabet este o cantitate organizată de semne grafice. Aceste semne formează cuvinte, conform unor reguli bine stabilite. Fiecărui semn îi corespunde o pronunţie specifică. Termenul ‘alfabet’ provine din limba greacă. Primele două litere din acest alfabet sunt ‘alfa’ şi ‘beta’. De-a lungul timpului, au existat numeroase alfabete diferite. În urmă cu peste 3000 de ani, oamenii foloseau caractere. Înainte de această perioadă, caracterele erau simboluri magice. Puţini oameni le cunoşteau semnificaţia. Mai târziu, caracterele şi-au pierdut valoarea simbolică. Astăzi, literele nu mai au semnificaţie. Doar atunci când literele sunt combinate, pot avea un sens. Caractere precum cele chinezeşti funcţionează în mod diferit. Ele sunt asociate cu imagini şi deseori îşi ilustrează semnificaţia. Atunci când scriem, ne codificăm gândurile. Folosim semne pentru a ne înregistra cunoştinţele. Creierul nostru a învăţat să descifreze alfabetul. Semnele devin cuvinte, cuvintele idei. Astfel, un text poate supravieţui mii de ani. Şi să fie încă înţeles...
Știați?
Limba bengaleză este o limbă indo-iraniană. E limba nativă a peste 200 de milioane de oameni. Mai mult de 140 milioane din aceștia locuiesc în Bangladesh. Și în India trăiesc aproximativ 75 de milioane de vorbitori. Alți vorbitori se află și în Malaiezia, Nepal sau Arabia Saudită. Limba bengaleză este una din cele mai vorbite limbi ale lumii. Limba are propriul ei sistem de scriere. Chiar și numerele au simboluri distincte. În zilele noastre, totuși, se folosesc tot mai mult cifrele arabe. Sintaxa bengaleză se face după reguli foarte stricte. Mai întâi se pune subiectul, apoi obiectul, și la urmă verbul. Nu are, însă, genuri gramaticale. Substantivele și adjectivele variază doar foarte puțin. Asta e un lucru bun pentru orice dorește să învețe această limbă importantă. Și mulți ar trebui să se apuce de ea!