Dicționar de expresii

ro A face cunoştinţă   »   mk Запознавање

3 [trei]

A face cunoştinţă

A face cunoştinţă

3 [три]

3 [tri]

Запознавање

[Zapoznavaњye]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Ceau! З-р-во! З______ З-р-в-! ------- Здраво! 0
Z-ravo! Z______ Z-r-v-! ------- Zdravo!
Bună ziua! Д-бар --н! Д____ д___ Д-б-р д-н- ---------- Добар ден! 0
Do-ar-dy--! D____ d____ D-b-r d-e-! ----------- Dobar dyen!
Cum îţi merge? К--о с-? К___ с__ К-к- с-? -------- Како си? 0
Ka-----? K___ s__ K-k- s-? -------- Kako si?
Veniţi din Europa? Доаѓа-е-ли од -в---а? Д______ л_ о_ Е______ Д-а-а-е л- о- Е-р-п-? --------------------- Доаѓате ли од Европа? 0
D-aѓ---e-l- od---vr--a? D_______ l_ o_ Y_______ D-a-a-y- l- o- Y-v-o-a- ----------------------- Doaѓatye li od Yevropa?
Veniţi din America? Д-а-а----и--- -м--и-а? Д______ л_ о_ А_______ Д-а-а-е л- о- А-е-и-а- ---------------------- Доаѓате ли од Америка? 0
Doa---ye-li--d---y-r-ka? D_______ l_ o_ A________ D-a-a-y- l- o- A-y-r-k-? ------------------------ Doaѓatye li od Amyerika?
Veniţi din Asia? Д-аѓа-е--и од----ј-? Д______ л_ о_ А_____ Д-а-а-е л- о- А-и-а- -------------------- Доаѓате ли од Азија? 0
D-aѓ-t-e-li o---zi--? D_______ l_ o_ A_____ D-a-a-y- l- o- A-i-a- --------------------- Doaѓatye li od Aziјa?
În care hotel locuiţi? Во -ој-хо----жив-ете? В_ к__ х____ ж_______ В- к-ј х-т-л ж-в-е-е- --------------------- Во кој хотел живеете? 0
Vo-koј kho-yel --vy--e-y-? V_ k__ k______ ʐ__________ V- k-ј k-o-y-l ʐ-v-e-e-y-? -------------------------- Vo koј khotyel ʐivyeyetye?
De când sunteţi aici? К---- долго -т- в--- -в--? К____ д____ с__ в___ о____ К-л-у д-л-о с-е в-ќ- о-д-? -------------------------- Колку долго сте веќе овде? 0
K---o- d-lg-o -t---vy---ye -vdy-? K_____ d_____ s___ v______ o_____ K-l-o- d-l-u- s-y- v-e-j-e o-d-e- --------------------------------- Kolkoo dolguo stye vyekjye ovdye?
Cât rămâneţi? К--к- ----о-останува--? К____ д____ о__________ К-л-у д-л-о о-т-н-в-т-? ----------------------- Колку долго останувате? 0
Kol--- dol--o o--a---vat-e? K_____ d_____ o____________ K-l-o- d-l-u- o-t-n-o-a-y-? --------------------------- Kolkoo dolguo ostanoovatye?
Vă place aici? Ви----д--а---л- о--е? В_ с_ д_____ л_ о____ В- с- д-п-ѓ- л- о-д-? --------------------- Ви се допаѓа ли овде? 0
Vi---e-d-paѓ--li-----e? V_ s__ d_____ l_ o_____ V- s-e d-p-ѓ- l- o-d-e- ----------------------- Vi sye dopaѓa li ovdye?
Vă petreceţi concediul aici? Д--- --е-о-----а-о---р? Д___ с__ о___ н_ о_____ Д-л- с-е о-д- н- о-м-р- ----------------------- Дали сте овде на одмор? 0
Da-i st---ovdye -a odmor? D___ s___ o____ n_ o_____ D-l- s-y- o-d-e n- o-m-r- ------------------------- Dali stye ovdye na odmor?
Să mă vizitaţi! П-с--ет--ме! П_______ м__ П-с-т-т- м-! ------------ Посетете ме! 0
Po--e-yetye---e! P__________ m___ P-s-e-y-t-e m-e- ---------------- Posyetyetye mye!
Aici este adresa mea. Е-- -а-мо-а-- -др---. Е__ ј_ м_____ а______ Е-е ј- м-ј-т- а-р-с-. --------------------- Еве ја мојата адреса. 0
Yevye------јa-- -dry--a. Y____ ј_ m_____ a_______ Y-v-e ј- m-ј-t- a-r-e-a- ------------------------ Yevye јa moјata adryesa.
Ne vedem mâine? Ќе--- -и-и-- л- у-ре? Ќ_ с_ в_____ л_ у____ Ќ- с- в-д-м- л- у-р-? --------------------- Ќе се видиме ли утре? 0
K----s-- v-d-m-e -------y-? K___ s__ v______ l_ o______ K-y- s-e v-d-m-e l- o-t-y-? --------------------------- Kjye sye vidimye li ootrye?
Îmi pare rău, dar deja am planuri. Жал ми-----м-- --ќ--н-ш-о -спла-и-ано. Ж__ м_ е_ и___ в___ н____ и___________ Ж-л м- е- и-а- в-ќ- н-ш-о и-п-а-и-а-о- -------------------------------------- Жал ми е, имам веќе нешто испланирано. 0
ʐ-l-mi-ye, ---m vyek----nyes--- is-lan-----. ʐ__ m_ y__ i___ v______ n______ i___________ ʐ-l m- y-, i-a- v-e-j-e n-e-h-o i-p-a-i-a-o- -------------------------------------------- ʐal mi ye, imam vyekjye nyeshto isplanirano.
Ceau! Ч--! Ч___ Ч-о- ---- Чао! 0
C-ao! C____ C-a-! ----- Chao!
La revedere! До-и--в-ње! Д__________ Д-в-д-в-њ-! ----------- Довидување! 0
Dovi-----њ-e! D____________ D-v-d-o-a-y-! ------------- Dovidoovaњye!
Pe curând! Д- н--к-ро! Д_ н_______ Д- н-с-о-о- ----------- До наскоро! 0
Do -a--o--! D_ n_______ D- n-s-o-o- ----------- Do naskoro!

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Macedoneană (1-100) MP3 Macedoneană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Alfabetele

Graţie limbilor, putem comunica. Spunem celorlalţi ceea de gândim sau simţim. Scrisul îndeplineşte de asemenea această funcţie. Majoritatea limbilor au şi variantă scrisă. Scrisul este constituit din semne. Aceste semne pot avea diferite aspecte. Majoritatea scrierilor sunt formate din litere. Aceste litere constituie alfabetul. Un alfabet este o cantitate organizată de semne grafice. Aceste semne formează cuvinte, conform unor reguli bine stabilite. Fiecărui semn îi corespunde o pronunţie specifică. Termenul ‘alfabet’ provine din limba greacă. Primele două litere din acest alfabet sunt ‘alfa’ şi ‘beta’. De-a lungul timpului, au existat numeroase alfabete diferite. În urmă cu peste 3000 de ani, oamenii foloseau caractere. Înainte de această perioadă, caracterele erau simboluri magice. Puţini oameni le cunoşteau semnificaţia. Mai târziu, caracterele şi-au pierdut valoarea simbolică. Astăzi, literele nu mai au semnificaţie. Doar atunci când literele sunt combinate, pot avea un sens. Caractere precum cele chinezeşti funcţionează în mod diferit. Ele sunt asociate cu imagini şi deseori îşi ilustrează semnificaţia. Atunci când scriem, ne codificăm gândurile. Folosim semne pentru a ne înregistra cunoştinţele. Creierul nostru a învăţat să descifreze alfabetul. Semnele devin cuvinte, cuvintele idei. Astfel, un text poate supravieţui mii de ani. Şi să fie încă înţeles...
Știați?
Limba bengaleză este o limbă indo-iraniană. E limba nativă a peste 200 de milioane de oameni. Mai mult de 140 milioane din aceștia locuiesc în Bangladesh. Și în India trăiesc aproximativ 75 de milioane de vorbitori. Alți vorbitori se află și în Malaiezia, Nepal sau Arabia Saudită. Limba bengaleză este una din cele mai vorbite limbi ale lumii. Limba are propriul ei sistem de scriere. Chiar și numerele au simboluri distincte. În zilele noastre, totuși, se folosesc tot mai mult cifrele arabe. Sintaxa bengaleză se face după reguli foarte stricte. Mai întâi se pune subiectul, apoi obiectul, și la urmă verbul. Nu are, însă, genuri gramaticale. Substantivele și adjectivele variază doar foarte puțin. Asta e un lucru bun pentru orice dorește să învețe această limbă importantă. Și mulți ar trebui să se apuce de ea!