Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine.
Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele.
Un studiu american a ajuns la acest rezultat.
Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi.
O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv.
Ei vorbeau engleza şi spaniola.
Cealaltă parte vorbea doar engleza.
Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă.
E vorba de silaba ‘da’.
Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi.
Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile.
Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor.
La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba.
Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute.
Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens.
Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba.
Creierul lor avea multă activitate.
Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute.
Tinerii monolingvi nu au reuşit.
Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi.
Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători.
Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat.
Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea.
Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite.
Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi.
El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici.
Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului.
Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.