Dicționar de expresii

ro Întâlnire   »   et Kokkusaamine

24 [douăzeci şi patru]

Întâlnire

Întâlnire

24 [kakskümmend neli]

Kokkusaamine

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Ai pierdut autobuzul? J-i--sa--u----- mah-? J___ s_ b______ m____ J-i- s- b-s-i-t m-h-? --------------------- Jäid sa bussist maha? 0
Te-am aşteptat o jumătate de oră. M---o-a--n -in--p--l --n--. M_ o______ s___ p___ t_____ M- o-t-s-n s-n- p-o- t-n-i- --------------------------- Ma ootasin sind pool tundi. 0
Nu ai telefonul mobil la tine? Ka----l e--ol- -obii-i-k--sas? K__ s__ e_ o__ m______ k______ K-s s-l e- o-e m-b-i-i k-a-a-? ------------------------------ Kas sul ei ole mobiili kaasas? 0
Să fii data viitoare punctual! O-e--äpne järg-i-- -o-d! O__ t____ j_______ k____ O-e t-p-e j-r-m-n- k-r-! ------------------------ Ole täpne järgmine kord! 0
Să iei data viitoare un taxi! Võ---järg--ne-k-r---aks-! V___ j_______ k___ t_____ V-t- j-r-m-n- k-r- t-k-o- ------------------------- Võta järgmine kord takso! 0
Să iei data viitoare o umbrelă cu tine! Võ---jä---in--k--d--ih-ava-i-ka-sa! V___ j_______ k___ v________ k_____ V-t- j-r-m-n- k-r- v-h-a-a-i k-a-a- ----------------------------------- Võta järgmine kord vihmavari kaasa! 0
Mâine sunt liber / ă. H--n- p-ev on --l-v---. H____ p___ o_ m__ v____ H-m-e p-e- o- m-l v-b-. ----------------------- Homne päev on mul vaba. 0
Ne întâlnim mâine? Ka- s-a-e------ kokk-? K__ s____ h____ k_____ K-s s-a-e h-m-e k-k-u- ---------------------- Kas saame homme kokku? 0
Îmi pare rău, dar mâine nu pot eu. Mul on k--ju- ku-d --mm- ---s--i -----. M__ o_ k_____ k___ h____ e_ s___ m_____ M-l o- k-h-u- k-i- h-m-e e- s-b- m-l-e- --------------------------------------- Mul on kahju, kuid homme ei sobi mulle. 0
Ai planuri pentru weekendul acesta? O--su- --lle- -äda--v--e--sel juba -id-gi --s? O_ s__ s_____ n______________ j___ m_____ e___ O- s-l s-l-e- n-d-l-v-h-t-s-l j-b- m-d-g- e-s- ---------------------------------------------- On sul sellel nädalavahetusel juba midagi ees? 0
Sau ai deja o întâlnire? V-i -l---j-ba -i--gi-kokk- l-p-in-d? V__ o___ j___ m_____ k____ l________ V-i o-e- j-b- m-d-g- k-k-u l-p-i-u-? ------------------------------------ Või oled juba midagi kokku leppinud? 0
Îţi propun să ne întâlnim în weekend. Ma -ee- et-ep--e-u-n-da--vahet---l -ohtu--. M_ t___ e_________ n______________ k_______ M- t-e- e-t-p-n-k- n-d-l-v-h-t-s-l k-h-u-a- ------------------------------------------- Ma teen ettepaneku nädalavahetusel kohtuda. 0
Facem un picnic? K-s -ä-m- -ik--ku--? K__ l____ p_________ K-s l-h-e p-k-i-u-e- -------------------- Kas lähme piknikule? 0
Mergem la ştrand? K-s-s--d--- ran--? K__ s______ r_____ K-s s-i-a-e r-n-a- ------------------ Kas sõidame randa? 0
Mergem la munte? Ka--sõid--- m-g-des-e? K__ s______ m_________ K-s s-i-a-e m-g-d-s-e- ---------------------- Kas sõidame mägedesse? 0
Te iau de la birou. M--tulen------ bü---s-e-jä-g-. M_ t____ s____ b_______ j_____ M- t-l-n s-l-e b-r-o-s- j-r-i- ------------------------------ Ma tulen sulle büroosse järgi. 0
Te iau de acasă. M---u-en---l-e-k--u---r-i. M_ t____ s____ k___ j_____ M- t-l-n s-l-e k-j- j-r-i- -------------------------- Ma tulen sulle koju järgi. 0
Te iau din staţia de autobuz. M--t---n --lle bu---pe--u--ss- -ä---. M_ t____ s____ b______________ j_____ M- t-l-n s-l-e b-s-i-e-t-s-s-e j-r-i- ------------------------------------- Ma tulen sulle bussipeatusesse järgi. 0

Trucuri pentru învăţarea limbilor străine

Învăţarea unei limbi noi presupune mereu eforturi. Pronunţia, regulile de gramatică şi vocabularul cer multă disciplină. Dar există diferite trucuri care pot face procesul de învăţare mai uşor! În primul rând, este important să fiţi optimişti. Bucuraţi-vă de ideea de a descoperi o limbă nouă şi experienţe noi! În principiu, puteţi începe prin ceea ce doriţi. Alegeţi tema care vă interesează în mod deosebit. Nu are sens să vă concentraţi prima dată pe ascultare şi exprimare. Puteţi trece pe urmă la lectura şi scrierea textelor. Inventaţi un sistem care se potriveşte stilului şi vieţii dumneavoastră de zi cu zi. În ceea ce priveşte adjectivele, puteţi învăţa antonimele lor în acelaşi timp. Sau puteţi să vă agăţaţi fişe de vocabular în întregul apartament. În timp ce faceţi sport sau când sunteţi la volan, puteţi învăţa cu ajutorul fişierelor audio. Dacă o anumită temă vă pune probleme, lăsaţi-o la o parte. Faceţi o pauză sau învăţaţi altceva! Astfel, nu vă veţi pierde cheful de a învăţa această nouă limbă. A rezolva integrame în noua limbă poate fi la fel de amuzant. Pentru a schimba, puteţi viziona un film în versiunea originală. Citind presa străină, învăţaţi multe despre ţară şi locuitori. Veţi găsi pe Internet numeroase exerciţii, pe lângă cele din cărţile pe care le aveţi. Şi căutaţi prieteni cărora le plac şi lor limbile străine. Nu învăţaţi niciodată noi informaţii izolate, ci mereu într-un context! Repetaţi totul în mod regulat! Astfel, creierul vostru poate memora materia cum trebuie. Şi dacă aţi făcut destulă teorie, pregătiţi-vă valizele! Căci doar printe locutorii nativi, învăţarea este cea mai eficientă. Atunci când călătoriţi, puteţi ţine un jurnal de bord pentru a vă relata experienţele. Cel mai important este să nu renunţaţi niciodată!
Știați?
Coreeana e vorbită de aproximativ 75 de milioane de oameni. Aceștia trăiesc în principal în nordul și sudul Coreei. Cu toate acestea, există minorități coreene și în China sau Japonia. Încă se dezbate cărei familii de limbi îi aparține coreeana. Faptul că această țară e divizată, se vede și în limba celor două țări. Coreea de Sud, de exemplu, adoptă foarte multe cuvinte din engleză. Coreea de Nord nu înțelege, de multe ori, aceste cuvinte. Limbajul standard al celor două țări se bazează pe dialectele regionale ale capitalelor lor. O altă trăsătură a limbii coreene este caracterul său precis. De exemplu, limba indică ce relații au vorbitorii între ei. Asta implică un număr mare de forme de politețe și mulți termeni diferiți pentru gradele de înrudire. Sistemul coreean de scriere este un sistem alfabetic. Literele individuale sunt combinate în silabe, în pătrățele imaginare. În mod special consoanele sunt interesante, funcționând ca imagini prin forma lor. Ele arată ce poziție are gura, limba, palatul gurii și gâtul, în timpul pronunției.