Dicționar de expresii

ro Întâlnire   »   no Avtale

24 [douăzeci şi patru]

Întâlnire

Întâlnire

24 [tjuefire]

Avtale

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
Ai pierdut autobuzul? R-----u --ke bussen? R___ d_ i___ b______ R-k- d- i-k- b-s-e-? -------------------- Rakk du ikke bussen? 0
Te-am aşteptat o jumătate de oră. J----ar ven-et ----e--i-en --l--time. J__ h__ v_____ p_ d__ i e_ h___ t____ J-g h-r v-n-e- p- d-g i e- h-l- t-m-. ------------------------------------- Jeg har ventet på deg i en halv time. 0
Nu ai telefonul mobil la tine? Har ---i-ke---bi----m-- -e-? H__ d_ i___ m______ m__ d___ H-r d- i-k- m-b-l-n m-d d-g- ---------------------------- Har du ikke mobilen med deg? 0
Să fii data viitoare punctual! Vær----ktli---e-t--ga--! V__ p_______ n____ g____ V-r p-n-t-i- n-s-e g-n-! ------------------------ Vær punktlig neste gang! 0
Să iei data viitoare un taxi! Ta -r---e -est- -a--! T_ d_____ n____ g____ T- d-o-j- n-s-e g-n-! --------------------- Ta drosje neste gang! 0
Să iei data viitoare o umbrelă cu tine! Ta--ed --g par--l--ne-t----ng! T_ m__ d__ p______ n____ g____ T- m-d d-g p-r-p-y n-s-e g-n-! ------------------------------ Ta med deg paraply neste gang! 0
Mâine sunt liber / ă. I-m--g-n-har-je- f--. I m_____ h__ j__ f___ I m-r-e- h-r j-g f-i- --------------------- I morgen har jeg fri. 0
Ne întâlnim mâine? S-a- v--tr--fe----morge-? S___ v_ t______ i m______ S-a- v- t-e-f-s i m-r-e-? ------------------------- Skal vi treffes i morgen? 0
Îmi pare rău, dar mâine nu pot eu. Bekl-g-r---e- --- ik---i mo--en. B________ j__ k__ i___ i m______ B-k-a-e-, j-g k-n i-k- i m-r-e-. -------------------------------- Beklager, jeg kan ikke i morgen. 0
Ai planuri pentru weekendul acesta? H-r--u-n-------n-- i---lga? H__ d_ n___ p_____ i h_____ H-r d- n-e- p-a-e- i h-l-a- --------------------------- Har du noen planer i helga? 0
Sau ai deja o întâlnire? Eller h-r -u -----ede -n-avt-l-? E____ h__ d_ a_______ e_ a______ E-l-r h-r d- a-l-r-d- e- a-t-l-? -------------------------------- Eller har du allerede en avtale? 0
Îţi propun să ne întâlnim în weekend. J-- ----slår--- v--møtes - h-l-a. J__ f_______ a_ v_ m____ i h_____ J-g f-r-s-å- a- v- m-t-s i h-l-a- --------------------------------- Jeg foreslår at vi møtes i helga. 0
Facem un picnic? Skal -i dr--p--p---ik? S___ v_ d__ p_ p______ S-a- v- d-a p- p-k-i-? ---------------------- Skal vi dra på piknik? 0
Mergem la ştrand? Skal--i -r--t-l----an--? S___ v_ d__ t__ s_______ S-a- v- d-a t-l s-r-n-a- ------------------------ Skal vi dra til stranda? 0
Mergem la munte? S-al vi -r- -----j-l--? S___ v_ d__ t__ f______ S-a- v- d-a t-l f-e-l-? ----------------------- Skal vi dra til fjells? 0
Te iau de la birou. Jeg-h-n--r de---- kon-o---. J__ h_____ d__ p_ k________ J-g h-n-e- d-g p- k-n-o-e-. --------------------------- Jeg henter deg på kontoret. 0
Te iau de acasă. J---h--te- de---j---e-h-s-d-g. J__ h_____ d__ h_____ h__ d___ J-g h-n-e- d-g h-e-m- h-s d-g- ------------------------------ Jeg henter deg hjemme hos deg. 0
Te iau din staţia de autobuz. Je- h-n-er ----v-d-b--sholde--as--n. J__ h_____ d__ v__ b________________ J-g h-n-e- d-g v-d b-s-h-l-e-l-s-e-. ------------------------------------ Jeg henter deg ved bussholdeplassen. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Norvegiană (1-100) MP3 Norvegiană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Trucuri pentru învăţarea limbilor străine

Învăţarea unei limbi noi presupune mereu eforturi. Pronunţia, regulile de gramatică şi vocabularul cer multă disciplină. Dar există diferite trucuri care pot face procesul de învăţare mai uşor! În primul rând, este important să fiţi optimişti. Bucuraţi-vă de ideea de a descoperi o limbă nouă şi experienţe noi! În principiu, puteţi începe prin ceea ce doriţi. Alegeţi tema care vă interesează în mod deosebit. Nu are sens să vă concentraţi prima dată pe ascultare şi exprimare. Puteţi trece pe urmă la lectura şi scrierea textelor. Inventaţi un sistem care se potriveşte stilului şi vieţii dumneavoastră de zi cu zi. În ceea ce priveşte adjectivele, puteţi învăţa antonimele lor în acelaşi timp. Sau puteţi să vă agăţaţi fişe de vocabular în întregul apartament. În timp ce faceţi sport sau când sunteţi la volan, puteţi învăţa cu ajutorul fişierelor audio. Dacă o anumită temă vă pune probleme, lăsaţi-o la o parte. Faceţi o pauză sau învăţaţi altceva! Astfel, nu vă veţi pierde cheful de a învăţa această nouă limbă. A rezolva integrame în noua limbă poate fi la fel de amuzant. Pentru a schimba, puteţi viziona un film în versiunea originală. Citind presa străină, învăţaţi multe despre ţară şi locuitori. Veţi găsi pe Internet numeroase exerciţii, pe lângă cele din cărţile pe care le aveţi. Şi căutaţi prieteni cărora le plac şi lor limbile străine. Nu învăţaţi niciodată noi informaţii izolate, ci mereu într-un context! Repetaţi totul în mod regulat! Astfel, creierul vostru poate memora materia cum trebuie. Şi dacă aţi făcut destulă teorie, pregătiţi-vă valizele! Căci doar printe locutorii nativi, învăţarea este cea mai eficientă. Atunci când călătoriţi, puteţi ţine un jurnal de bord pentru a vă relata experienţele. Cel mai important este să nu renunţaţi niciodată!
Știați?
Coreeana e vorbită de aproximativ 75 de milioane de oameni. Aceștia trăiesc în principal în nordul și sudul Coreei. Cu toate acestea, există minorități coreene și în China sau Japonia. Încă se dezbate cărei familii de limbi îi aparține coreeana. Faptul că această țară e divizată, se vede și în limba celor două țări. Coreea de Sud, de exemplu, adoptă foarte multe cuvinte din engleză. Coreea de Nord nu înțelege, de multe ori, aceste cuvinte. Limbajul standard al celor două țări se bazează pe dialectele regionale ale capitalelor lor. O altă trăsătură a limbii coreene este caracterul său precis. De exemplu, limba indică ce relații au vorbitorii între ei. Asta implică un număr mare de forme de politețe și mulți termeni diferiți pentru gradele de înrudire. Sistemul coreean de scriere este un sistem alfabetic. Literele individuale sunt combinate în silabe, în pătrățele imaginare. În mod special consoanele sunt interesante, funcționând ca imagini prin forma lor. Ele arată ce poziție are gura, limba, palatul gurii și gâtul, în timpul pronunției.