Dicționar de expresii

ro Adjective 2   »   et Omadussõnad 2

79 [şaptezeci şi nouă]

Adjective 2

Adjective 2

79 [seitsekümmend üheksa]

Omadussõnad 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Eu port o rochie albastră. M-- on --nine k-eit --lj-s. M__ o_ s_____ k____ s______ M-l o- s-n-n- k-e-t s-l-a-. --------------------------- Mul on sinine kleit seljas. 0
Eu port o rochie roşie. Mu--o-------e---e-t -----s. M__ o_ p_____ k____ s______ M-l o- p-n-n- k-e-t s-l-a-. --------------------------- Mul on punane kleit seljas. 0
Eu port o rochie verde. Mul-on---h----e-kl-it -elj-s. M__ o_ r_______ k____ s______ M-l o- r-h-l-n- k-e-t s-l-a-. ----------------------------- Mul on roheline kleit seljas. 0
Cumpăr o poşetă neagră. Ma-o---n -us-a-ko--. M_ o____ m____ k____ M- o-t-n m-s-a k-t-. -------------------- Ma ostan musta koti. 0
Cumpăr o poşetă maro. Ma -s--n ---u-i-k--i. M_ o____ p_____ k____ M- o-t-n p-u-n- k-t-. --------------------- Ma ostan pruuni koti. 0
Cumpăr o poşetă albă. M- -st-n -a--e----i. M_ o____ v____ k____ M- o-t-n v-l-e k-t-. -------------------- Ma ostan valge koti. 0
Îmi trebuie o maşină nouă. M----n-v-ja uu--a--ot. M__ o_ v___ u__ a_____ M-l o- v-j- u-t a-t-t- ---------------------- Mul on vaja uut autot. 0
Îmi trebuie o maşină rapidă. M------vaja k--re--a-tot. M__ o_ v___ k_____ a_____ M-l o- v-j- k-i-e- a-t-t- ------------------------- Mul on vaja kiiret autot. 0
Îmi trebuie o maşină confortabilă. M-l -n--aja m-gav-t----ot. M__ o_ v___ m______ a_____ M-l o- v-j- m-g-v-t a-t-t- -------------------------- Mul on vaja mugavat autot. 0
Acolo sus locuieşte o femeie bătrână. Se-l ül-v----la--v--a nai--. S___ ü_____ e___ v___ n_____ S-a- ü-e-a- e-a- v-n- n-i-e- ---------------------------- Seal üleval elab vana naine. 0
Acolo sus locuieşte o femeie grasă. Sea- --e-al ela- p-ks -a---. S___ ü_____ e___ p___ n_____ S-a- ü-e-a- e-a- p-k- n-i-e- ---------------------------- Seal üleval elab paks naine. 0
Acolo jos locuieşte o femeie curioasă. Sea- a----lab-u--is---uli- -a-ne. S___ a__ e___ u___________ n_____ S-a- a-l e-a- u-d-s-i-u-i- n-i-e- --------------------------------- Seal all elab uudishimulik naine. 0
Musafirii noştri au fost persoane drăguţe. Me-e-kü-a---ed---i--to--d-d-in---s-d. M___ k________ o___ t______ i________ M-i- k-l-l-s-d o-i- t-r-d-d i-i-e-e-. ------------------------------------- Meie külalised olid toredad inimesed. 0
Musafirii noştri au fost persoane politicoase. Mei- kül-l--e- o--d v---ak---i---e-e-. M___ k________ o___ v_______ i________ M-i- k-l-l-s-d o-i- v-i-a-a- i-i-e-e-. -------------------------------------- Meie külalised olid viisakad inimesed. 0
Musafirii noştri au fost persoane interesante. Me----ül-li--d-o-i--------v-d-i--m---d. M___ k________ o___ h________ i________ M-i- k-l-l-s-d o-i- h-v-t-v-d i-i-e-e-. --------------------------------------- Meie külalised olid huvitavad inimesed. 0
Eu am copii cuminţi. Mu- on --m-----aps-d. M__ o_ a_____ l______ M-l o- a-m-a- l-p-e-. --------------------- Mul on armsad lapsed. 0
Dar vecinii au copii obraznici. Aga--a---it-- on-ulaka- --ps--. A__ n________ o_ u_____ l______ A-a n-a-r-t-l o- u-a-a- l-p-e-. ------------------------------- Aga naabritel on ulakad lapsed. 0
Copiii dumneavoastră sunt cuminţi? K-- -ei---a-s-d -- head? K__ t___ l_____ o_ h____ K-s t-i- l-p-e- o- h-a-? ------------------------ Kas teie lapsed on head? 0

O limbă, numeroase varietăţi

Chiar dacă vorbim doar o limbă, vorbim de fapt mai multe limbi. Deoarece nicio limbă nu este un sistem închis în sine. Fiecare limbă are diferite manifestări. Limba este un sistem viu. Locutorii se adaptează mereu interlocutorilor săi. Aşadar, oamenii dau varietate limbii pe care o vorbesc. Aceste varietăţi se manifestă sub toate formele. Spre exemplu, fiecare limbă are o istorie. Ea se modifică şi va continua să se modifice. Acest lucru poate fi recunoscut în faptul că persoanele în vârsta nu vorbesc ca cele tinere. Există şi multe dialecte diferite în majoritatea limbilor. Dar mulţi vorbitori regionali ştiu să se adapteze mediului. Ei folosesc limbajul standard în anumite situaţii precise. Diferite grupuri sociale au limbi diferite. Limbajul tinerilor sau al vânătorilor sunt exemple în acest sens. Majoritatea oamenilor vorbesc diferit la serviciu decât acasă. Mulţi oameni folosesc un limbaj specializat la serviciu. Diferenţele se observă şi în limbajul oral, dar şi în cel scris. Limba vorbită este de obicei mult mai simplă decât cea scrisă. Această diferenţă poate fi mare. Este cazul în care limba scrisă nu se schimbă pe parcursul timpului. Astfel, locutorii trebuie să inveţe să folosească limba scrisă. Deseori, limbajul femeilor este şi el diferit de cel al bărbaţilor. În societăţile occidentale, această diferenţă nu este prea mare. Dar există ţări în care femeile vorbesc foarte diferit faţă de bărbaţi. În unele culturi, politeţea are propriile sale forme lingvistice. Deci nu este atât de simplu să vorbeşti! Trebuie să fim atenţi la mai multe lucruri în acelaşi timp...